OUG 50/2010 in albia neconstitutionalitatii

Comisia pentru buget, finante si banci din Camera Deputatilor a hotarat, in sedinta din 15 decembrie 2010, sa propuna plenului Camerei Deputatilor adoptarea cu amendamente a proiectului de Lege de aprobare a OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.
 
Printre amendamentele adoptate de Comisia pentru buget, finante si banci se numara si amendamentul de modificare a art. 95 din OUG nr. 50/2010 care va avea urmatorul continut:
 
"Prevederile ordonantei de urgenta nr. 50/2010 nu se aplica contractelor in curs de derulare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta cu excepția dispozitiilor art. 371 si art. 66-69 si, in ceea ce privește contractele de credit pe durata nedeterminata existente la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta, a dispozitiilor art. 50-55,  art. 56 lin.(2), art. 57 alin.(1) si (2), art. 66-69 si art. 70-71 din prezenta ordonanta de urgenta.”
 
Amendamentul mentionat supra, in forma in care a fost adoptat de Comisia pentru buget, finante si banci, incalca mai multe articole din Constitutie, precum si principii consacrate de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.
 
Motive de neconstitutionalitate extrinseca
 
Potrivit art. 61 alin.(2) din Constitutia Romaniei, republicata, "Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat".

”Astfel, aceasta norma constitutionala consacra structura bicamerala a Parlamentului Romaniei. In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat prin Decizia nr.472 din 22 aprilie 2008 ca „dezbaterea parlamentara a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstractie de evaluarea acesteia in plenul celor doua Camere ale Parlamentului nostru bicameral”.
 
Astfel, in conditiile in care acest amendament a fost depus doar la Camera Deputatilor si nu a fost depus și la Senat, in calitate de prima Camera sesizata, proiectul de lege se afla in albia neconstitutionalitatii, intrucat se incalca principiul bicameralismului, statuat in art. 61 alin. (2) coroborat cu art. 75 din Constitutie.
 
Pentru a intruni conditiile de constitutionalitate, acest amendament ar fi trebuit depus si la Senat, pentru ca aceasta Camera sa aiba dreptul sa se pronunte asupra acestuia, aspect degajat din jurisprudenta Curtii Constitutionale, recte Decizia Curtii Constitutionale nr. 472/2008, Decizia Curtii Constitutionale nr. 1093/2008, Decizia Curtii Constitutionale nr. 710/2009.
 
Motive de neconstitutionalitate intrinseca
 
Pe langa incalcarea art. 61 alin. (2) din Constitutie, din economia amendamentului, se constata incalcarea urmatoarelor articole din Constitutie:

    * Art. 11 alin. (1) si (2) din Constitutie, potrivit caruia Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Totodata, tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern;

    * Art. 20 alin. (2)  care statueaza ca  ”Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”;

    * Art. 148 alin. (2) si (4) potrivit caruia, ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din art. 148 alin.(2) [148 alin.(4)].

Astfel, amendamentul adoptat de Comisie incalca art. 11 alin.(1) si (2) coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constitutie prin raportare la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, precum si art. 148 alin.(2) si (4) din Constitutie prin raportare la dispozitiile din tratatele constitutive ale Uniunii Europene si jurisprudenta Curtii Europene a Uniunii Europene.
 
Atat CEDO cat si CJUE au consacrat numeroase principii, care, in virtutea art. 11 alin. (1) si (2) coroborat cu art. 20 alin.(2) și art. 148 alin. (2) si (4) din Constitutie, sunt obligatorii, insa care, sunt infrante prin textul adoptat de Comisia pentru buget, finante si banci din Camera Deputatilor:

     * Principiul efectului util al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, potrivit caruia textul Conventiei consacra drepturi concrete si efective, iar nu unele teoretice si iluzorii;

    * Principiul democratic - consacrat in art. 6 alin. (1) din Tratatul de la Amsterdam care prevede ca Uniunea Europeana se intemeiaza pe principiile libertatii, democratiei, respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si ale statului de drept;

    * Principiul prioritatii dreptului comunitar, consacrat in art. 249 din Tratatul CE si in art. in art. 148 alin. (2) din Constitutia Romaniei;

    * Principiul securitatii juridice, care poate fi comparat cu principiul legalitatii. Acest principiu priveste claritatea, certitudinea si previzibilitatea normei juridice;

    * Principiul increderii legitime, care priveste incredrea pe care trebuie sa o aiba cetatenii in mentinerea textelor in vigoare de catre autoritati. Acest principiu coincide cu principiul respectarii drepturilor dobandite.
 
Avand in vedere argumentele prezentate supra si in conditiile in care Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor reprezinta valori supreme si sunt garantate [art. 1 alin. (3)], precum si faptul ca in Romania, respectarea Constitutiei si a legilor este obligatorie [art. 1 alin. (5)], textul OUG nr. 50/2010, recte art. 95 din OUG nr. 50/2010, incalca flagrant normele constitutionale, prin raportare la principiile si dispozitiile dreptului european al drepturilor omului, consacrate atat de CEDO, cat si de Curtea de Justitie de la Luxembourg.

Silviu Florin Adascalitei este avocat, Alexandru Iavorschi este jurist.


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Credite nevoi personale


Creditele online devin tot mai populare
Creditele online devin tot mai populare

Cu documentele de identitate la indemana, un dispozitiv cu camera pentru identificare si documentatia semnata electronic pe e-mail sau in cont, sunteti pregatiti pentru acordarea unui imprumut online. Conso va ofera cateva exemple concrete de aplicatii online pentru un credit.

3 Februarie 2021 | Credite de consum

Cu cat cresc ratele bancare dupa suspendarea platii?
Cu cat cresc ratele bancare dupa suspendarea platii?

Autoritatile au extins si in 2021 masura suspendarii ratelor la credite, dar cei care au solicitat-o deja anul trecut vor putea sa prelungeasca conditionat acest moratoriu.

6 Ianuarie 2021 | Credite de consum

CSALB: IFN-urile sunt reticente sa se impace cu consumatorii
CSALB: IFN-urile sunt reticente sa se impace cu consumatorii

Concilierile dintre IFN-uri si clientii acestora au rezultate slabe, chiar si dupa cinci ani de la infiintarea Centrului de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul Bancar. Desi cererile adresate IFN-urilor sunt cu aproape 60% mai multe decat anul trecut, acestea au acceptat spre negociere doar 22 de solicitari ale consumatorilor.

16 Noiembrie 2020 | Credite de consum

O noua amanare a ratelor: tentatie mare, dar si riscuri pe masura
O noua amanare a ratelor: tentatie mare, dar si riscuri pe masura

Apropierea reluarii platii ratelor pentru creditele a caror rambursare a fost suspendata readuce in discutie oportunitatea prelungirii masurii si riscurile aferente pentru debitori si banci.

19 Octombrie 2020 | Credite de consum

Mai multe articole

GHIDURI


Ghid credite de consum

Finantatorii acorda mai multe tipuri de credit de consum, cele mai des intalnite fiind creditele pentru nevoi personale (cu si fara ipoteca). Perioada maxima pe care se acorda creditele de nevoi personale a fost reglementata de catre BNR la 5 ani. Informatii despre suma imprumutata, costul creditului, alegerea tipului de credit si garantia imprumut

Biroul de Credit

Biroul de Credit s-a infiintat in anul 2003, avand 25 de banci ca principali actionari. Baza sa de date cuprinde, atat date furnizate de bancile actionare cat si de la banci si alte institutii care au calitatea de participanti. In acest fel, se verifica atat comportamentul de plata din trecut, cat si gradul de indatorare al clientului. Totul despre

Centrala Riscurilor de Credit (CRC)

Centrul Riscurilor de credit - CRC este un centru de colectare de date care functioneaza in cadrul Bancii Nationale. Aceasta functioneaza ca un birou de credit, unde sunt raportate informatii de risc bancar si informatii despre fraudele cu carduri. La CRC, raporteaza informatii si au acces la baza de date toate institutiile de credit din Romania. T

Noua legislatie a creditului

De fiecare data cand solicita informatii despre un credit, fie ca este vorba despre un credit cu ipoteca sau de un credit negarantat, clientii trebuie sa primeasca de la functionarul bancar o fisa standard cu detaliile principale ale produsului. Ce drepturi am cand ma informez? Ce drepturi am la analiza dosarului? In ce conditii pot renunta la cred

Cum sa te imprumuti prudent in 3 pasi?

Inainte de a merge la banca sa intrebi ce suma maxima poti imprumuta, este vine sa iti faci de acasa temele. Nimeni nu stie mai bine decat tine situatia financiara si cat de mult iti poti permite sa platesti. Te ajutam sa iti faci calculele: cat de mult cheltuiesti, care este venitul disponibil si cat poti rambursa in Ghidul Cum sa te imprumuti pru

Inapoi sus