Noua forma a Codului de Procedura Civila, care a intrat in vigoare incepand cu data de 15 februarie 2013, aduce elemente de noutate si in materia executarii silite.
Executarea silita asupra bunurilor mobile nu a fost cotata – cel putin in perioada anterioara – ca avand o rata semnificativa de succes, fiind specifica situatiilor in care bancile au acordat asa numitul “credit cu buletinul” neinsotit de nici un fel de garantii si care au pus institutiile de credit in situatia unui creditor chirograf ( ordinar).
De multe ori, imposibilitatea identificarii unor bunuri mobile care sa prezinte o valoare economica si care sa prezinte si interes intr-o vanzare silita, au pus creditorii in situatia de a prefera sa renunte la executare, pentru a nu adauga costuri suplimentare unei creante neacoperite de nici o garantie si in fapt imposibil de executat.
Nu in ultimul rand de multe ori, debitorii supusi unei astfel de executari, instrainau sau inlaturau din domiciliu bunurile care ar fi prezentat interes in cadrul unei executari silite, fara sa fie supusi nici unei sanctiuni.
Noua procedura aduce un element de noutate prin aceea ca debitorului nu i se acorda nici un termen pentru achitarea debitului ( cel mult se poate acorda un termen de 1 zi de la primirea somatiei in situatia in care nu exista riscul evident de sustragere a bunurilor supuse executarii silite), executorul fiind in drept sa aplice sechestrul asupra bunurilor mobile ale debitorului odata cu comunicarea somatiei.
Aceasta procedura poate deveni eficienta si din perspectiva reglementarii exprese a posibilitatii ca executorul sa infiinteze sechestrul asupra casetelor inchiriate de debitor la institutii de credit sau la alte institutii specializate, care sub imperiul vechii reglementarii “scapau” oricarei modalitati de executare.
Depunerea cu afectatiune speciala este o alta reglementare cu caracter de noutate care permite debitorului sau ter?ului garant sa consemneze sumele pentru care se face urmarirea, cu scopul opririi sau desfiintarii execut?rii ori a masurilor asiguratorii.
Nu in ultimul rand, noua reglementare privind sechestrarea autovehiculelor poate prezenta un interes sporit.
Astfel, odata cu sechestrarea autovehicului, executorul judecatoresc mentioneaza aceasta masura pe certificatul de inmatriculare, precum si pe cartea de identitate a autovehiculului, proprietatea debitorului.
Autovehiculul va fi sechestrat prin aplicarea de sigilii sau dat in depozitul unei persoane alese cu precadere de catre creditor. Un exemplar al procesului verbal intocmit in acest sens va fi comunicat organelor de politie rutiera, dar si organelor fiscale competente pentru a nota aceasta masura in evidentele proprii.
Daca mentiunile de mai sus nu sunt posibil a fi aplicate pe cele 2 documente ale autovehicului, procesul verbal incheiat in acest sens, se comunica politiei rutiere, astfel incat organul de politie rutiera va putea opri in trafic autovehiculul supus sechestrarii si va proceda la ridicarea certificatului de inmatriculare si a cartii de identitate, punand in vedere conducatorului auto ca bunul este sechestrat si ca trebuie prezentat executorului judecatoresc.
De asemenea, organul de politie rutiera va anunta indata executorul judecatoresc, cu privire la masura dispusa.
Nu in ultimul rand, executorul judecatoresc va putea aplica sechestrul in baza datelor obtinute de la serviciul public comunitar regim permise de conducere si inmatriculare autovehicule, daca debitorul in cauza este proprietar inregistrat al unui astfel de bun.
In temeiul vechiului cod de procedura civila astfel de informatii nu puteau fi obtinute decat prin grija si demersurile personale ale creditorului, fara ca acesta sa poata beneficia de informatiile detinute de autoritati.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
