Decizia Bancii Nationale a Romaniei de mentinere a dobanzii de politica monetara la 2,25% pe an a surprins, in mare masura, piata financiara. Analistii se asteptau la o majorare, insa guvernatorul BNR spune ca o astfel de masura ar fi dus la aprecierea artificiala a leului, nefavorabila economiei. Cum vor evolua dobanzile in acest context?
Motivele pentru care banca centrala a decis sa nu mareasca dobanda cheie sunt legate de faptul ca inflatia in februarie, desi ridicata (4,72%), a fost sub prognoza BNR, cresterile salariale se tempereaza, avansul economiei se estompeaza, iar o dobanda mai mare ar fi determinat aprecierea leului, care ar fi lovit in exporturi (zona extrem de sensibila a economiei). In plus, primele doua majorari din acest an inca nu si-au epuizat efectele, spune guvernatorul BNR.
“Nu face bine economiei o apreciere a cursului. (...) Banca Nationala ar putea sa majoreze dobanda, asa, fara sa se uite la multitudinea de factori, sa accepte aprecierea leului. Si ce vom constata? Ca noi combatem inflatia cu pretul deteriorarii balantei comerciale. Nu vrem asa ceva. Nu este o solutie viabila, sustenabila si nici nu e spre binele tarii. Deficitul balantei de plati, deficitul de cont curent, nu a depasit 4% din PIB, dar tinde sa depaseasca 4%, cifra de care nu e bine sa treci", a explicat Mugur Isarescu in cadrul unei conferinte organizata dupa sedinta de politica monetara.
Este de asteptat o depreciere de moment a leului
Totusi, guvernatorul sustine ca decizia BNR de a mentine dobanda ar putea pune presiune pe curs in sensul deprecierii leului, in prima faza, din cauza faptului ca economistii bancilor se asteptau la o majorare a dobanzii, insa presiunile vor fi de scurta durata.
Isarescu a mentionat ca la precedentele majorari de dobanda s-a simtit o usoara presiune de apreciere pe leu si inca exista un diferential de dobanda consistent in favoarea monedei nationale, avand in vedere ca dobanzile sunt in apropiere de zero in euro, ceea ce face leul atractiv pentru investitori.
In privinta dobanzilor, deocamdata, sunt destui bani in piata, astfel ca acestea nu au motive sa creasca brusc, insa toamna trecuta a demonstrat ca lichiditatea poate disparea rapid, a explicat guvernatorul BNR.
Un astfel de scenariu ar aduce imediat dobanzi mai mari in piata si, implicit, la imprumuturile firmelor si populatiei.
Deocamdata, ROBOR la 3 luni, indicatorul in functie de care se actualizeaza dobanzile la cele mai multe credite in lei, creste lent dupa o stabilizare in ultimele trei luni in jurul valorii de 2% pe an, ajungand la 2,1%..
Trimestrul doi al anului a adus o usoara scumpire a creditelor in lei aflate in derulare, avand in vedere ca actualizarea s-a produs la un nivel al ROBOR de 2,08% (final de trimestru unu, inceput de triemestru doi), in usoara crestere fata de actualizarea anterioara, de 2,05% pe an.
Cresterea dobanzilor nu se opreste
Cu toate acestea, atat guvernatorul cat si analistii avertizeaza ca avansul dobanzilor nu se va opri. Membrii CFA Romania estimau, in cel mai recent raport, ca ROBOR la 3 luni ar putea depasi 3% pe an in urmatoarele 12 luni, estimare in crestere fata de raportul precedent.
Pe de alta parte, guvernatorul BNR a atras atentia bancilor comerciale cu privire la faptul ca dobanzile la depozite au ramas in urma, mult sub dobanda la facilitatea de depozit a BNR, de 1,25%.
“In multe cazuri dobanzile la depozite sunt sub 1%. Este camp pentru dansii (bancherii - n.r.) de majorare a dobanzii catre clienti. Ecartul este cam mare…”, a punctat guvernatorul BNR.
Decizia BNR de mentinere a dobanzii de politica monetara la 2,25% pe an a fost luata in contextul in care prognoza de inflatie nu s-a abatut de la cea anuntata in februarie, cresterea economica a decelerat, iar deficitul de cont curent s-a adancit la 3,4% in 2017.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
