Bancile din Romania par a nu se mai opune unei legi a insolventei personale dupa ce ani de-a randul s-au declarat impotriva fara retineri, dar incearca sa influenteze pe cat posibil adoptarea unui act normtiv cat mai favorabil creditorilor, desi, in teorie, protejati ar trebui sa fie debitorii.
Pentru ca „piata” cere o astfel de lege, si Banca Nationala a Romaniei se declara sustinatoare si a organizat joi o dezbatere pe aceasta tema pentru a se „elimina confuziile” si pentru ca, in final, sa rezulte o lege aplicabila, dar care sa aiba drept scop final recuperarea creantei de catre creditor.
In cadrul dezbaterilor, viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, a sustinut ca „piata ne arata ca s-a copt in Romania vremea implementarii unui cadru legislativ si institutional pentru insolventa persoanei fizice”, insa a avertizat ca pot fi si clienti defavorizati de o astfel de lege.
„In principiu, ea se potriveste celor care au luat credite pe termen scurt. Pentru cei care au luat credite pe termen lung, o legislatie a insolventei nu este solutia. Acolo trebuie sa existe alte solutii, pentru ca insolventa aduce toate datoriile la scadenta, determina executarea unei parti din datorie de indata. Cand ai un credit pe termen lung, care de obicei este luat pentru achizitionarea unei locuinte, nu este cea mai confortabila solutie", a precizat Olteanu.
Mai mult, oficialul BNR pledeaza pentru adoptarea unei solutii care sa rezolve o parte dintre cazuri, pe baza de negociere intre client si banca, in afara instantelor de judecata, care sunt lente si costisitoare.
La randul sau, directorul Directiei Juridice din BNR, Alexandru Paunescu, vine si intareste cele spuse de Bogdan Olteanu, avertizand ca insolventa nu trebuie sa fie un panaceu al debitorului, ci o modalitate colectiva de recuperare a creantelor de catre creditori.
„Desigur ca in final se poate ajunge la stergerea datoriilor debitorului, dar declansarea procedurii nu conduce si nu ar trebui sa conduca numai la stergerea datoriilor si in niciun caz automat”, a subliniat Paunescu. El a adaugat faptul ca o astfel de lege are avantaje dar si dezavantaje pentru debitori, la dezavantaje punctand limitarea dreptului de a dispune de bunurile proprii. Pe perioada procedurii.
La dezbatere au fost prezenti si reprezentantii bancilor comerciale, prin presedintii celor doua organizatii reprezentative, Asocatia Romana a Bancilor si Consiliul Patronatelor Bancare din Romania.
Presedintele ARB a mers pe aceeasi linie cu reprezentantii BNR, subliniind necesitatea unei astfel de legi, dar cu conditia sa fie adresata clientilor bun-platnici si sa fie limitate posibilele abuzuri, intalnite frecvent in cazul insolventei persoanelor juridice.
"Acum cativa ani, ARB isi exprima un punct de vedere foarte categoric si strict: nu credem ca legea insolventei persoanelor fizice ar trebui implementata in Romania. Intre timp, pozitia noastra s-a nuantat. In acest moment, consideram ca Legea insolventei persoanelor fizice este o necesitate, dar ar trebui sa fie aplicabila si accesibila celor care sunt debitori de buna credinta", a declarat Ghetea.
Vocea debitorilor s-a auzit extrem de slab la dezbaterea de la Banca Nationala, prin Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, la nivel de vicepresedinte. Reprezentantul ANPC s-a rezumat la a spune ca accentul trebuie pus pe protectia debitorului, caruia trebuie sa i se asigure dreptul la o locuinta familiala in timpul procedurii de insolventa.
Pesedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania (UNPIR), Arin Stanescu, prezent la dezbatere a a pus punctul pe „i” declarand ca insolventa persoanelor fizice este o lege pe care, in afara de persoanele fizice si de cei care ii reprezinta, APNC si asociatiile de consumatori, nu o vrea nimeni, numai ca nu se poate.
„Trebuie sa intelegeti ca a venit sorocul. Exista acordul BNR si al institutiilor internationale, care au blocat acest proiect de lege pana acum. Primul proiect a fost depus in 2009. Au trecut vreo 5-6 ani", a spus Arin Stanescu.
El a spus ca este exagerat numarul de posibile insolvente vehiculat in cazul adoptarii unei astfel de legi, de aproximativ un milion. El a criticat si proiectul de lege aflat in dezbatere parlamentara, spunand ca presupune un efort bugetar fara a fi indicata clar sursa banilor. In plus, nu exista un studiu de impact pentu acest proiect.
