Bancherii nu stiu sa aplice corect procedura de reesalonare

Bancherii afirma ca prefera uneori sa execute silit un client decat sa ii acorde o reesalonare, din cauza normelor BNR. Reprezentantii bancii centrale spun insa ca bancile nu stiu sa aplice corect normele BNR, iar din ignoranta, adopta o solutie de provizionare mai dezavantajoasa decat ar permite legea.

Bancile comerciale au acuzat in urma cu ceva vreme ca modul de provizionare al creditelor reesalonate genereaza costuri suplimentare. Din acest motiv, spune Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, institutiile de credit ajung uneori la concluzia ca este mai bine sa executi silit clientul decat sa incerci sa-i reesalonezi imprumutul.

Masuri mai dure decat impune legea

Motivul era faptul ca, in acceptiunea bancilor, normele BNR obliga institutiile de credit ca sa mentina un imprumut reesalonat in ultima clasa de risc in care a fost incadrat. De exemplu, un credit incadrat in categoria pierdere ar fi mentinut in aceasta clasa si ulterior, chiar daca pe urma clientul isi platea ratele la timp. Cum provizioanele cresc pentru clasele inferioare de credite, reesalonarea insemna mentinerea unor costuri mari pentru banca pe toata durata creditului.

Banca Nationala interpreteaza insa normele mult mai flexibil. “In cazul creditelor reesalonate, norma face referire doar la faptul ca ele trebuie incadrate in conditii mai stricte. Ceea ce inseamna ca e total diferit de categoria de risc. Conditiile mai stricte se refera doar la performanta financiara a clientului”, a precizat Nicolae Cinteza, seful Directiei de Supraveghere din BNR, cu ocazia unui seminar organizat de BNR, ARB si Alpha Bank.

Costurile puteau fi mai mici pentru banci

Provioanele sunt calculate de banci, in principal, pe baza a doua criterii: performanta financiara a clientului si numarul de zile de restante. Prin urmare, aplicarea corecta a procedurii de reesalonare ar fi insemnat ca un imprumut sa fie clasificat intr-o categorie inferioara la capitolul performanta financiara, dar intr-o clasa superioara – la criteriul care masoara numarul de zile restante. In acest fel, efectul final ar fi fost unul favorabil pentru banci, deoarece ele ar fi constituit mai putine provizioane dupa reesalonare.

“La inceput, atunci cand am primit normele interne spre avizare ale bancilor, am crezut ca ele doresc sa aplice un tratament mai dur decat prevedem noi”, afirma Cinteza. El spune ca ulterior a trebuit sa explice bancherilor cum se aplica in mod corect normele BNR.

Intre timp, insa, bancile romanesti au convins oficialii FMI, la reuniunea avuta la Bruxelles, sa accepte o alta modalitate de provizionare a creditelor reesalonate.

“ARB a reusit sa convinga FMI ca un client sa fie mentinut in aceeasi clasa de risc timp de 6 luni, iar dupa aceea sa fie tratat ca un client normal”, afirma Cinteza. El spune ca aceasta metoda impune costuri mari pentru banci, deoarece necesita modificarea sistemelor informatice. Iar, daca bancile ar fi interpretat corect normele existente, probabil ca nu ar mai fi venit cu aceasta propunere.

Reesalonari ilegale

Reesalonarea a fost uneori folosita de banci si in scopul imbunatatirii profitului, pentru a amana constituirea de provizioane.

“Am schimbat o serie de conducatori de banca deoarece au reesalonat credite fara sa tina cont de propriile norme interne”, a spus Cinteza. El a precizat ca intr-un caz reesalonarea s-a facut chiar si fara sa existe cerere din partea clientilor pentru reesalonare. “Au existat atat de multe abateri, ca nici macar nu stiu daca sunt sanatosi la cap”, a afirmat Cinteza. Directia de Supraveghere a identificat aceasta institutie, din cauza faptului ca era singura la care nivelul comisioanelor nu crestea la fel de repede ca la celelalte.

Actionarii de la acea banca au fost chemati de BNR sa schimbe conducerea. Cererea a fost acceptata deoarece in caz contrar, ei isi puteau pierde dreptul de vot in viitorul apropiat.

“Cerinta noastra a fost ca intr-un interval de 4 luni sa majoreze capitalul bancii, existand un angajament ca nu mai tarziu de februarie 2010 sa procedeze in acest fel”, a mentionat Cinteza.


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Info banci


Cum pot fi evitate comisioanele de retragere si depunere de numerar la ghiseu
Cum pot fi evitate comisioanele de retragere si depunere de numerar la ghiseu

Bancile penalizeaza operatiunile cu numerar in succursale, iar retragerile/depunerile de numerar la ghiseu pot echivala, procentual, cu o dobanda la termen. Exista insa modalitati de ocolire a acestor costuri.

3 August 2021 | Info banci

Concilierea SAL-Fin si CSALB e tot mai solicitata de consumatori
Concilierea SAL-Fin si CSALB e tot mai solicitata de consumatori

Numarul consumatorilor de servicii financiare care au apelat in 2020 la solutiile intermediate de cele doua entitati de solutionare alternativa a litigiilor in domeniul financiar (SAL-Fin si CSALB) a fost in crestere semnificativa.

13 Mai 2021 | Info banci

Digitalizarea a ajuns si la cardurile de credit
Digitalizarea a ajuns si la cardurile de credit

Pandemia a mutat tot mai multe operatiuni in zona online. Mai multe institutii financiare permit achizitionarea cardurilor de credit fara prezenta fizica. Cu fiecare saptamana care trece, se mareste numarul celor care fac tranzitia de la prezenta fizica in zona digitala.

28 Aprilie 2021 | Info banci

Romanii nu mai cred in beneficiile amanarii ratelor
Romanii nu mai cred in beneficiile amanarii ratelor

Pana pe 15 martie 2021, bancile primisera 21.825 de solicitari de suspendarea obligatiilor de plata din partea clientilor persoane fizice si juridice. Marea majoritate a acestor solicitari au venit din partea persoanelor fizice (96%) si doar 800 de cereri din partea companiilor.

15 Aprilie 2021 | Info banci

Mai multe articole

Inapoi sus