Intalnirea presedintelui tarii cu conducatorii bancilor de pe piata romaneasca s-a desfasurat ieri departe de ochii presei. La final, seful statului a facut o declaratie, care contine insa multe afirmatii discutabile. In lipsa unei echipe valoroase de consilieri economici la Cotroceni, presedintele a luat de bune toate sustinerile bancherilor.
Unul dintre principalele mesaje ale presedintelui Basescu dupa discutia cu bancherii a fost acela ca clientii – atat companiile, cat si persoanele fizice – au manifestat in ultima perioada o «retinere» in a solicita credite.
Basescu crede ca nu se mai cer credite
Care sunt cifrele pe baza carora a facut presedintele aceasta afirmatie nu se stie, intrucat domnia sa nu a dorit sa raspunda la intrebarile jurnalistilor prezenti. Cel mai probabil, Basescu a luat de bune lamentarile unora dintre bancheri si punctele lor de vedere. Realitatea se prezinta insa in culori mult mai nuantate.
Dupa o scurta perioada de expectativa, la finalul anului trecut, cererile de credite, cel putin in zona persoanelor fizice s-au mentinut la un nivel destul de ridicat. O dovedesc si sutele de aplicatii primite de Conso.ro care au fost directionate catre banci, dar si cifrele brokerilor de credite.
Solicitarile au continuat sa vina in ciuda faptului ca, inca de la sfarsitul anului trecut, bancile au majorat spectaculos costurile solicitate celor care voiau sa se imprumute.
Romanii solicita credite, chiar cu costuri substantial majorate
Conform calculelor Conso.ro, realizate pe baza ofertei bancilor comerciale, costurile medii ale creditelor imobiliare si ipotecare pentru creditele in lei s-au majorat de la 15,6% la finele lunii august 2008 la aproape 21% la sfarsitul lunii februarie 2009, iar cele ale creditelor de nevoi personale in moneda nationala de la 22,5% la 29%.
In ceea ce priveste imprumuturile in euro, tendinta este relativ similara, chiar daca amplitudinea cresterilor a fost mai redusa. Asta si pentru ca Banca Centrala Europeana a operat reduceri succesive ale ratei de referinta EURIBOR, pana la minime istorice. Costurile medii ale creditelor de consum in euro au crescut de la 17,7% in august 2008 la 21% in februarie 2009, cu un maxim de 22,4% in noiembrie si decembrie, in timp ce majorarile de costuri pentru creditele imobiliare sau ipotecare au fost mai reduse, de la 10,7% in august la 12,3% in februarie.
Majorarea mai redusa a costurilor creditelor in euro pentru populatie a fost insa insotita de o depreciere accelerata a cursului de schimb. Daca la finalul lui august 2008 un euro valora putin peste 3,53 lei, la sfarsitul lui februarie 2009, un euro era cotat la aproximativ 4,29 lei. Asa ca ce s-a castigat pe o parte, s-a pierdut pe alta.
Nu clientii, ci bancile au redus turatia creditarii
Adevarata cauza a reducerii ritmului de crestere a creditarii o reprezinta insa teama bancilor de a mai da credite pe scara larga. Si, in unele cazuri, lipsa de lichiditati in conditiile in care bancile-mama au stopat practic finantarea. Asa se explica si majorarile importante de costuri operate de majoritatea bancilor, tocmai cu scopul de a descuraja apelul la solicitarea de credite.
Pe de alta parte, bancile se tem ca finantarile pentru sectoare traditionale, cum sunt real estate-ul si comertul risca sa devina neperformante si privesc cu reticenta si alte tipuri de afaceri care s-ar putea contamina in contextul crizei.
Tot criza le-a facut pe banci sa fie prudente si atunci cand vine vorba de persoanele fizice, chiar si fata de cele cu venituri mari in prezent, pentru ca asupra tuturor planeaza incertitudinea unui an care se anunta complicat. Pana ca si angajatii statului, preferati in trecut datorita stabilitatii surselor de venit sunt acum in pericol sa-si piarda slujbele sau sa-si vada ajustate serios in minus castigurile lunare.
Presedintele vede restantieri peste tot
Presedintele a lansat si o alta teorie mai mult decat discutabila. «Un element extrem de important – si aici este si un apel si o atentionare – se pare ca foarte multi cred ca, daca este criza, isi pot permite sa nu ramburseze creditele. (…) Apelul meu extrem de serios este ca cei care nu au probleme de rambursare s-o faca si s-o faca in timp util pentru ca exact pentru a proteja sistemul bancar vom analiza posibilitatea actiunii statului pentru ca cei care, deliberat, nu ramburseaza creditele sa fie stimulati sa o faca»
Cine sunt acei «foarte multi» care nu-si mai achita creditele la banci nu putem sti. Cifrele oficiale disponibile atat la nivel de sistem bancar cat si cele anuntate de banci nu vorbesc, nici pe departe despre o inrautatire semnificativa a comportamentului de plata al clientilor si nici despre o afectare masiva a calitatii portofoliului de credite.
In plus, in conditiile in care intarzierea cu mai mult de 30 de zile a ratelor la credit conduce la inscrierea pentru 4 ani pe lista neagra a restantierilor de la Biroul de Credit, este greu de crezut ca cineva cu mintea intreaga care POATE sa plateasca nu o va face. Doar de dragul de a acumula datorii si restante in timp de criza.
Cum ii va sprijini Basescu pe bancheri?
Nu in ultimul rand, presedintele ne-a informat ca a promis bancilor ca va «tine cont, la promulgare, de cateva probleme create de legislatia aflata in lucru la Parlament». La ce anume legi s-a referit presedintele nu putem sti, in lipsa clarificarilor sale. Daca aceste probleme vizeaza buna desfasurare a activitatii bancare, atunci demersul este de salutat.
Daca, in schimb, asa zisele probleme ridicate de bancheri se refera la legea de aprobare a ordonantei care a eliminat, macar in teorie, multe dintre formularile contractuale care au dat posibilitatea unor abuzuri din partea bancilor, atunci interventia presedintelui nu este doar inoportuna, ci si de natura sa-i creeze probleme serioase de imagine intr-un an electoral.
Pentru ca oricat s-ar plange bancherii, cifrele vorbesc de la sine. Profiturile sistemului bancar au depasit orice asteptari si au batut toate recordurile in 2008. Iar cresterile fata de anul anterior au fost de cateva sute bune de milioane de euro. Insa unul dintre «secretele» cele mai relevante ale retetei de succes l-a constituit, in unele cazuri, tocmai supra-impovararea clientilor buni platnici cu tot felul de dobanzi, comisioane si taxe. Multe, introduse sau majorate pe parcursul derularii contractelor, fara nici o justificare iar in anumite situatii fara sa fie macar aduse la cunostinta celor vizati.
Perpetuarea unor asemenea practici nici nu este, paradoxal, in folosul bancilor. Imaginea in randul publicului – si ceea ce este mai important – in fata clientilor de buna credinta, care si-au achitat datoriile la timp si cu responsabilitate, s-ar putea inrautati, ceea ce n-ar fi de natura decat sa dauneze bancilor, si nu sa le ajute.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
