Tot mai des, clientii nu isi mai pot plati ratele din cauza pierderii locului de munca si diminuarii salariului. Ei ajung la mana bancilor care le pot impune popriri pana isi recupereaza intreg creditul si penalitatile aplicate. Extinderea falimentului si pentru populatie ar putea proteja persoanele supraindatorate ca sa iasa din impas.
In cazul in care o persoana nu mai poate achita ratele la
credit, banca trece la executarea silita. Daca imprumutul a fost garantat, se executa mai intai acel bun, iar apoi banca se indreapta asupra altor bunuri afla in proprietatea clientului si, in final, la instituirea unor retineri salariale.
Daca in urma cu cativa ani, aceste cazuri erau izolate, acum sunt tot mai dese situatiile cand clientii ajung in imposibilitatea de a suporta ratele, mai ales ca ele s-au majorat atat prin cresterea dobanzilor, cat si prin deprecierea monedei nationale.
Retineri salariale pe viata
Criza economica a facut ca multi clienti sa isi piarda locurile de munca sau sa primeasca salarii mai mici. In noile conditii, veniturile nu au mai fost suficiente pentru a acoperi ratele, astfel ca au aparut restantele. Ele au generat penalitati de intarziere, care s-au adaugat la datoriile initiale, pentrru ca in final suma restanta sa creasca cu mult peste posibilitatile de plata ale clientilor.
Ce sanse are o persoana pentru a depasi aceasta situatie? Singura solutie este ca banca sa accepte amanarea de la plata a datoriilor si sa-i reesaloneze imprumutul.
Daca acest lucru nu se intampla, legislatia autohtona nu prevede nici un sprijin pentru ajutorarea persoanelor supraindatorate. De aceea, cei nu au nicio proprietate pot ajunge chiar si in situatia de a suporta la nesfarsit retineri salariale.
Europenii beneficiaza de protectia legii falimentului
In majoritatea statelor din UE, exista un cadru legal pentru reabilitarea economica a persoanelor supraindatorate. Procedura falimentului aplicata companiilor a fost extinsa si la persoanele fizice.
Clientii intra intr-un program de ajustare a datoriei, in cazul in care banca nu mai are niciun bun de valorificat. De regula, curtile de judecata stabilesc un grafic de rambursare pentru o parte a datoriei, pe o perioada de 5-10 ani, in functie de legislatia specifica fiecarei tari.
Sumele lunare de plata sunt adaptate la posibilitatile reale ale clientului, o parte din venit fiind rezervata pentru acoperirea cheltuielilor familiale strict necesare. Persoanele respective sunt monitorizate atent pe tot parcursul programului, astfel ca daca situatia lor financiara se imbunatateste, graficul de rambursare va fi adaptat la noile posibilitati de plata.
Aceste programe dau clientilor ragazul necesar pentru a-si reveni din punct de vedere financiar si permit ca recuperarea datoriilor de catre banca sa se faca intr-un termen mai indelungat si nu imediat.
BNR nu doreste dezbateri pe aceasta tema
Prima tara care a introdus o astfel de lege a fost Danemarca – in 1984 – dupa care au urmat Franta, Germania, Austria, Belgia, Marea Britanie, Olanda, Italia si Spania. Dintre noile state membre, Estonia si Cehia dispun de un cadru legislativ similar, conform unui raport al Consiliului Europei.
Romania nu are un cadru legal similar si nici se intrevede aparitia unuia in viitorul apropiat. Cu ocazia semnarii acordului cu FMI, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu a declarat ca acum nu este momentul oportun nici macar pentru a discuta despre oportunitatea unei astfel de legi.
Ce efecte sociale va avea aceasta indiferenta? Consiliul Europei arata ca supraindatorarea are asupra clientilor nu numai consecinte financiare, ci si psihologice, care conduc de multe ori la retragerea de viata sociala a celor afectati. Famiile isi reduc cheltuielile de consum, punand in pericol satisfacerea nevoilor de baza ale copiilor. Pe termen lung, acestia sunt afectati de atmosfera lipsita de speranta din casa si devin victime colaterale ale supraindatorii. Cele mai expuse riscului sunt famiiile cu venituri mici, in care doar un sot lucreaza.
Si mai trebuie spus ca numarul persoanelor cu probleme la
credite nu este deloc mic. In luna aprilie, peste 550.000 de persoane figurau la Biroul de
credit cu intarzieri mai mari de 30 zile la plata ratelor, in crestere cu 100.000 fata de inceputul lui 2009.
