Societatile de asigurare inventeaza reguli gramaticale pentru a nu despagubi clientii

BCR Asigurari refuza sa plateasca despagubiri in cazul unei asigurari de viata deoarece decesul s-a produs din cauze naturale, iar societatea sustine ca polita acoperea doar riscurile din accident. Desi in contract exista multe elemente favorabile urmasilor, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor interpreteaza situatia in favoarea societatii de asigurari.

In 2006, un client a contractat un credit de la Simplu credit IFN, fiind obligat sa incheie si o asigurare de viata oferita de BCR Asigurari. Aceasta ii garanta ca, in cazul invaliditatii permanente din accident sau a decesului, datoria catre societatea finantatoare ar fi fost acoperita de societatea de asigurari.

In 2010, din nefericire, clientul a decedat, iar achitarea creditului a cazut in sarcina girantului pana cand societatea de asigurari ar fi achitat intreg soldul.

Inarmat cu polita de asigurare, cu contractul de credit si cu toate celelalte acte necesare, girantul creditului a mers la BCR Asigurari, la societatea financiara non-bancara finantatoare, si in final si la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). Peste tot insa a primit acelasi raspuns stupefiant: tipul de asigurare era desenat doar pentru a acoperi riscul de deces din accident.

Si, avand in vedere ca asiguratul a murit din cauza unui infarct, polita incheiata si platita in avans era egala cu zero.



Asigurari de viata platite degeaba

Cand societatea de asigurari a refuzat plata politei, girantul creditului a recitit cu mare atentie clauzele cuprinse in polita. Si nu mica i-a fost surprinderea sa constate ca argumentele societatii de asigurare nu aveau acoperire si in documentele semnate de asigurat.

Astfel, evenimentele asigurate erau “deces; invaliditate permanenta (reducerea nesusceptibila a potentialului fizic, psiho-senzorial, etc) a Asiguratului, survenite in maxim 1 an de la data producerii unui accident acoperit prin asigurare;”

Cum in orice sistem de reguli gramaticale si de punctuatie punctul si virgula (;) sunt folosite pentru a separa precizari independente una de cealalta, pentru girant si, probabil, si pentru asigurat, a parut logic ca, odata ce dupa cuvantul deces s-a introdus acest semn, asigurarea acopera atat decesul, cat si invaliditatea produsa ca urmare a unui accident.

Reglementari similare au fost stabilite inclusiv la nivel european, pentru redactarea corecta si coerenta a documentelor oficiale.

Conform acestora, “punctul si virgula se foloseste pentru a separa doua unitati relativ independente intr-o fraza”.

In plus, in exceptiile prevazute in polita de asigurare, nu apare nicaieri specificat faptul ca decesul din infarct nu este despagubit.

Comisia de Supraveghere se spala pe maini

Atat BCR Asigurari cat si Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), care preia toate argumentele societatii de asigurari, sustin ca polita acopera doar riscurile de deces din accident si invaliditate din accident. Si aduc in sustinerea lor argumentul numarului contractului care incepe cu ACC (de la accident).

Insa argumentul lor nu rezista din cel putin 2 motive. In primul rand, societatea non-bancara finantatoare n-ar accepta o polita de asigurare care sa acopere doar o parte a riscurilor. In al doilea rand, chitanta eliberata asiguratului mentioneaza clar: “asigurare de viata”.

Pe de alta parte, reprezentantii CSA comit o eroare grava. Acestia ne precizeaza ca asigurarea clientului face parte din clasa “asigurarilor de viata”.

Este adevarat ca exista clasa asigurarilor de viata, insa BCR Asigurari nu a raportat emiterea niciunei polite pe aceasta clasa, ci numai pe segmentul asigurarilor generale.

Mai mult, intr-un raspuns trimis catre Conso.ro, care contine nu mai putin de 4 greseli de ortografie, CSA a evitat sa se pronunte asupra fondului problemei, aruncand chestiunea in curtea justitiei, despre care in mod eronat afirma ca a fost sesizata in acest caz.

In plus, reprezentantii CSA au evitat sa raspunda la intrebarile clarificatoare puse de Conso.ro, acuzandu-ne voit ironic ca demersul nostru ar viza reprezentarea juridica a contestatarului. Ceea ce, evident, nu este cazul.

Prin pozitia adoptata atat fata de Conso.ro cat si fata de girantul care nu dorea nimic altceva decat ca societatea de asigurari sa respecte clauzele contractului de asigurare, reprezentantii CSA au abdicat de la unul dintre scopurile principale ale institutiei, enuntat la loc de cinste pe propriul site: “Apararea drepturilor asiguratilor”.