Revocarea presedintelui CSA este rezultatul unui lant de erori si de proceduri nelegale. Motivele invocate sunt neargumentate sau nereale, iar masura s-a luat in mare graba, fara nicio justificare. Daca nu se va reveni asupra deciziei, abuzul actual va afecta grav independenta conducatorilor autoritatilor de supraveghere ale pietei financiare.
Parlamentarii din comisiile de Buget-Finante, conduse in acest moment de liberalii Ovidiu Marian la Senat si Eugen Nicolaescu la Camera Deputatilor, au hotarat saptamana trecuta, in mod neasteptat, revocarea presedintelui Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), Constantin Buzoianu, numit in functie acum un an, pentru un mandat de 5 ani.
Motivele invocate de comisiile parlamentare pentru sustinerea acestei decizii sunt extrem de generale si nu sunt fundamentate pe un raport serios bazat pe date statistice si fapte de necontestat, ci pe o informare a Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Coruptiei si pentru Petitii, in care se regasesc multiple enunturi dubitative – „exista indicii”, „o presupusa stare de incompatibilitate”, etc.
Dar iata ce au retinut parlamentarii in „culpa” sefului CSA:
- piata asigurarilor din Romania manifesta deficiente sub aspectul supravegherii prudentiale si reglementarii, avand consecinte negative asupra asiguratilor;
- nu au fost indeplinite cu eficienta competentele privind protejarea intereselor consumatorilor din domeniul asigurarilor;
- anumite societati de asigurare nu-si respecta obligatiile legale si contractuale pe care le au fata de asigurati;
- nu au fost identificate solutiile pentru o functionare normala a pietei de asigurari.
„
In conformitate cu prevederile art.9 alin.(9) din Legea nr.32/2000 privind activitatea de asigurare si supraveghere a asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare,
membrii celor doua comisii, cu majoritate de voturi au hotarat revocarea din functia de membru si presedinte al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor a domnului Constantin Buzoianu”, conchide raportul asupra caruia s-au pronuntat favorabil 222 parlamentari.
Un lant de erori si de proceduri nelegale
Prima eroare a parlamentarilor este una care tine de numarul articolului in baza caruia au hotarat revocarea presedintelui Consiliului CSA.
Articolul 9, in baza caruia comisiile de buget-finante au decis revocarea lui Buzoianu are doar 2 aliniate care se refera la cu totul altceva decat la revocarea presedintelui CSA, si anume mentioneaza ca normele emise de CSA se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, in vreme ce deciziile, avizele si circularele nu sunt supuse publicarii. Ceea ce, in mod normal, ar trebui sa atraga nulitatea deciziei!
O a doua eroare o reprezinta faptul ca, potrivit art. 4 (numarul corect al articolului care descrie procedura revocarii), alin.(9) din lege, membrii comisiilor de buget-finante ale Parlamentului nu pot hotara revocarea, ci pot doar propune plenului reunit al celor doua camere ale Parlamentului revocarea unui membru al CSA. Ori, conform raportului comun anexat, membrii comisiilor si-au depasit atributiile, hotarand revocarea lui Buzoianu.
Insa chiar si aceasta propunere a comisiilor reunite se poate face, conform textului de lege, doar daca respectivul membru „inceteaza sa indeplineasca conditiile necesare pentru exercitarea atributiilor sale sau dacase face vinovat de abateri grave, incompatibile functiei sale.”
Pentru a intari forta textului de lege, a fost introdus si aliniatul 9.1, care mentioneaza foarte clar: „Niciun membru al Consiliului CSA nu va fi schimbat din functie din alte motive sau prin alta procedura decat cea prevazuta la alin.(9).”
Oricat de lipsit de obiectivitate ai fi, nu poti sa nu sesizezi ca
niciunul dintre motivele invocate de parlamentari nu reprezinta abateri grave, incompatibile functiei. Mai mult,
asa cum am aratat intr-un articol anterior, cel putin o parte dintre aceste motive sunt cu totul false, avand in vedere ca presedintele Buzoianu a imprimat CSA, imediat dupa numire, o directie orientata mult mai favorabila consumatorilor si intereselor acestora decat precedenta conducere a institutiei.
Pe de alta parte, parlamentarii isi asuma o grea raspundere afirmand, fara sa ofere niciun argument, ca piata asigurarilor nu are o „functionare normala”si ca manifesta „deficiente sub aspectul supravegherii prudentiale si reglementarii”.
Iar daca totusi, prin absurd, lucrurile chiar ar sta asa, de ce Parlamentul nu a dispus inlocuirea tuturor membrilor Consiliului CSA? Asta tinand cont de faptul ca legea precizeaza foarte clar la art. 4 alin. (24.1) ca membrii consiliului CSA „raspund pentru activitatea lor in mod solidar”.
Atac la independenta supraveghetorilor pietei financiare
Indepartarea abuziva a presedintelui Consiliului CSA deschide calea unor actiuni similare atat asupra actualilor si viitorilor membri ai Consiliului CSA, cat si asupra altor institutii care supravegheaza pietele financiare – BNR, CNVM, CSSPP.
Spre exemplu, legea 312 din 2004 privind statutul Bancii Nationale a Romaniei contine o formulare similara cu privire la revocarea membrior Consiliului de Administratie. Astfel, art. 33 alin. (6) mentioneaza ca revocarea oricarui membru se face de catre Parlament la propunerea celor doua comisii de buget-finante, daca acesta „inceteaza sa indeplineasca conditiile necesare pentru exercitarea atributiilor sale sau daca se face vinovat de abateri grave” (formularea este aproape identica cu prevederea din legea asigurarilor).
Astfel incat, teoretic, in orice moment este posibil sa asistam la schimbarea lui Isarescu, bunaoara, pentru motive la fel de „grave” si inventate ca si in cazul lui Buzoianu.
Conditiile legislative stricte in cazul revocarii membrilor consiliilor autoritatilor de supraveghere a pietelor financiare sunt menite sa statueze si sa sublinieze principiul independentei membrilor institutiilor de supraveghere a pietelor financiare.
De altfel, la art. 8 alin. (5), legea dupa care isi desfasoara activitatea CSA mentioneaza extrem de clar ca „In indeplinirea atributiilor sale, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, precum si personalul acesteia nu vor solicita sau primi instructiuni de orice natura de la nicio institutie ori autoritate publica”. In plus, aceeasi lege mentioneaza in mod explicit la art. 4 alin. (2) ca CSA este o autoritate „autonoma, de specialitate, independenta, autofinantata, (...)”.
Avand in vedere problemele grave de credibilitate cu care s-a confruntat Ungaria atunci cand guvernul Orban a pus in pericol independenta bancii centrale a Ungariei, poate ca ar fi mai bine ca Parlamentul sa revina din proprie initiativa asupra deciziei abuzive pe care a luat-o in cazul Buzoianu.
In caz contrar, n-ar trebui sa mire pe nimeni daca Romania s-ar confrunta, la randul ei, cu ingrijorarile legitime ale Comisiei Europene si ale altor organizatii si institutii financiare internationale.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
