Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici.

Fondurile de pensii au investit intr-o banca aflata la un pas de faliment

Autor: Marius Serban |

Publicat in: Pensii

 

Lipsa de transparenta a fondurilor de pensii poate sa-i coste serios pe termen lung pe participanti. Informatii publicate recent de Comisia de Supraveghere atesta faptul ca unele fonduri de pensii au investit banii participantilor intr-o banca aflata la un pas de faliment, la sfarsitul anului 2010.

Participantii la fondurile de pensii private nu au acces la informatii detaliate despre investitiile efectuate. Ei pot cunoaste doar ce pondere din banii lor sunt plasati in depozite, titluri de stat, actiuni sau obligatiuni.

Lista efectiva cu actiunile detinute sau cu obligatiunile cumparate pe fiecare emitent nu este disponibila, nici chiar la cererea participantilor.

In lipsa unor astfel de raportari, participantii nu pot sa afle exact cum sunt investiti banii lor, pentru a lua cea mai buna decizie, asa cum Conso a semnalat in repetate randuri.

Principalul risc este ca administratorii fondurilor sa se aventureze in activitati riscante, fara ca participantii sa fie constienti de acest lucru.

Nu trebuie inteles gresit: este normal ca fondurile sa aleaga si investitii mai riscante (deoarece acestea au cel mai mare pontential de crestere), dar nu fara ca participantii sa aiba sansa de a cunoaste acest lucru.

Investitie intr-o banca irlandeza

O astfel de situatie s-a intamplat la sfarsitul anului 2010, cand participantii la Pilonul II nu au avut nici cea mai vaga idee ca o parte din banii lor erau investiti intr-o banca aflata in pragul falimentului, conform datelor agregate despre investitiile fondurilor publicate de CSSPP.

Este vorba despre Bank of Ireland, unde fondurile de pensii obligatorii aveau detineri de aproape 35 milioane lei la sfarsitul lui 2010. Banca s-a confruntat cu probleme majore la finele anului trecut, fiind la un pas de faliment. Actiunile sale au plonjat abrupt la bursa la mijlocul lunii noiembrie, ajungand in cateva zile de la 0,5 la 0,25 euro pe actiune. Agonia s-a oprit abia dupa ce statul irlandez a injectat 3 miliarde euro pentru a salva banca.

Daca analizam informatiile oferite de CSSPP cu privire la portofoliile fondurilor de pensii, observam ca aceasta au detineri si la alte banci care au fost salvate de catre stat sau chiar au cumparat titluri emise de statul grec.

Din aceasta perspectiva, sunt necesare masuri de crestere a transparentei activitatii fondurilor de pensii, astfel incat populatia sa aiba posibilitatea de a cunoaste mai bine ce se intampla cu banii sai.

Participantii depind exclusiv de CSSPP

Daca actuala situatie se va perpetua, riscurile s-ar putea dovedi extrem de costisitoare. Scandalul FNI ar trebui sa fie un avertisment suficient pentru autoritati. Si atunci lipsa de transparenta nu a dat investitorilor sansa de a verifica in niciun fel cum sunt plasati banii lor. Singurele informatii despre portofoliu veneau sub forma unor date agregate, cum ar fi ponderea plasamentelor in actiuni, obligatiuni, depozite bancare in total portofoliu.

Spre deosebire de FNI, fondurile de pensii sunt monitorizate de catre o autoritate de supraveghere, pe baza unor reguli prudentiale, conforme cu directivele europene.

Cum transparenta nu permite participantilor sa isi monitorizeze portofoliul, ei trebuie sa se bazeze exclusiv pe capacitatea CSSPP de a le sustine interesele.

Dar, asa cum criza financiara a demonstrat recent, aceasta monitorizare nu este suficienta intotdeauna, chiar si in tarile dezvoltate. Iar cei care au cel mai mult de pierdut in astfel de situatii, sunt intotdeauna clientii, nu administratorii fondurilor de pensii.

De aceea, reforma supravegherii sectorului financiar pune un accent suplimentar pe informarea consumatorilor, astfel incat acestia sa aiba posibilitatea sa isi fundamenteze mai bine propriile decizii.

Si participantii la sistemul de pensii private ar trebuie sa aiba acest drept, astfel incat sa poata monitoriza in mod direct cum sunt investiti banii lor, asa cum se intampla de altfel in multe alte tari.

Alte articole din Pensii

Pensii

Penalizam viitorii pensionari pentru plata actualilor pensionari ?

Simultan cu anuntul privind cresterea valorii punctului de pensie pentru a doua oara pe parcursul anului in curs, pana la 1.000 de lei de la 1 iulie, fata de 918,50 lei la 1 ianuarie (de la 871,70 lei anterior) si majorarea pensiei sociale minim garantate la 520 de lei de la 400 de lei in prezent. Citeste mai mult

De ce ar trebui Guvernul sa majoreze contributia la Pilonul II de pensii?

Intentia Guvernului de a ingheta contributiile la Pilonul II de pensii in 2017 nemultumeste Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR). Organizatia solicita majorarea contributiei, conform legii, si argumenteaza aceasta solicitare cu rezultatele inregistrate de fondurile de pensii de la infiintare pana in prezent. Citeste mai mult

Opinii recente

de Iudita Torok

"Dezinformare totala! Amavut un credit de nevoi personale cerut din 2006 . Am ramas in urma cu plata ratei si de atunci tot platesc ..."

Facebook