Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici.

Lamuriri privind raportul dintre pensie si salariu (5). Valoarea reala a pensiei

Autor: Conso |

Publicat in: Pensii

 

Conform datelor comunicate de CNPAS si Ministerul Finantelor pentru luna iunie 2016, rezulta ca valoarea pensiei medii ce a putut fi data prin impozitarea salariatilor a fost de 639 lei (circa 69% din suma necesara bugetului de asigurari sociale). La acest cuantum s-au adaugat, prin subventii de la bugetul de stat, alti 292 lei (cam 31% din total), astfel incat sa rezulte pensia medie de 931 lei.

Aceste niveluri rezulta din faptul ca marimea contributiilor la bugetul asigurarilor sociale de stat a fost, pe primele sase luni ale anului în curs, de 17,9 miliarde lei, in timp ce cheltuielile necesitate de acordarea pensiilor de catre stat in cadrul aceluiasi sistem de asigurari s-au ridicat la 26 miliarde lei. De unde a aparut si necesitatea unor subventii importante de la bugetul de stat, respectiv 8,1 miliarde lei.

Pastrand proportiile cu valoarea punctului de pensie de 871,70 lei, stabilita prin lege pentru 2016, rezulta ca doar aproximativ 590 de lei provin din redistribuirea remunerarii muncii in favoarea celor care au iesit din activitate si beneficiaza de pensie. Diferenta de 280 lei provine din aplicarea unor taxe si impozite care se strang la bugetul statului, precum impozitul pe venit, impozitul pe profit, TVA, accize etc.

Din moment ce impozitele mentionate mai sus sunt achitate atat de salariati cat si de pensionari, presupunand o distributie proportionala cu numarul lor si cu marimea veniturilor, rezulta cu aproximatie o plata a celor 280 de lei amintiti mai sus de circa 180 de lei din partea salariatilor si de 100 de lei din partea pensionarilor.

Pentru conformitate, mentionam ca, oficial, la finele primului trimestru din 2016, Romania avea 5,27 milioane de pensionari si 4,96 milioane salariati dar chestiunea este complicata de faptul ca cel putin o jumatate de milion de pensionari lucreaza iar categoriile mentionate se intrepatrund in proportii variabile pe parcursul unui an de zile.

Compunerea punctului de pensie

Simplificand, tabloul acordarii punctului de pensie arata cam asa: aproape 640 de lei lunar vin de la salariati prin taxare cu destinatie expresa, 180 de lei prin aplicarea unor taxe si impozite mai mari decat daca ar fi fost suficienta plata contributiilor de asigurari sociale (cum a fost cazul pana in anii 2006 – 2007) si alti 100 de lei pe care statul mai întai ii ia drept taxe pentru ca sa-i dea inapoi pensionarilor.

In aceste conditii, chiar daca admitem ca taxarea muncii trebuie sa fie mai redusa pentru a diminua costurile la angajator (altminteri, pentru plata unor pensii decente, CAS-ul ar trebui sa urce spre 40% din salariu, nu sa scada cu cinci puncte procentuale cum se va vota in aceasa toamna in Parlament), rezulta ca valoarea neta a punctului de pensie ar fi780 lei iar pensia medie ”neta” de 830 lei.

Restul sunt taxele suplimentar puse de stat pe veniturile pensionarilor  (impozit pe venit, TVA, accize etc.), colectate din pensia ”bruta” de 931 lei. Practic, acordarea de pensii dincolo de posibilitatile reale ale veniturilor dedicate bugetului asigurarilor sociale vine la pachet cu majorarea suplimentara pentru pensionari si salariati a darilor catre stat si/sau scumpirea marfurilor pentru toata lumea.

Astfel, pensiile majorate artificial se conjuga cu impozitele majorate artificial. Din perspectiva salariatilor, situatia este echivalenta cu un CAS nu de 26,3% ci de 35,8%. Din care 26,3% se achita transparent drept contributii la pensii iar 9,5% netransparent, sub forma de TVA, accize sau impozit pe venit. Asta deoarece banii intrati in oala mare a bugetului de stat se depersonalizeaza ca sursa de venit.

Paradoxal, trecerea de la asigurarea pensiilor strict din salariile celor aflati în activitate s-a facut exact atunci cand aveam un maxim de crestere economica, adica in 2008. Acum, dupa asezarea apelor si stabilizarea economiei putem sesiza schimbarea de paradigma intervenita în protectia sociala. Care, sub emotia fluxurilor de numerar asteptate lunar, erodeaza valoarea activelor detinute (casa, plasamente etc.).

Aceste active sunt mai mult sau mai putin valoroase in functie de puterea de cumparare a leilor in care sunt exprimate. Lei care, pe de o parte am vrea sa ne intre in buzunar lunar in canitate cat mai mare, dar, pe de alta parte, sa nici nu se deprecieze ca urmare a majorarii discutabile a veniturilor in termeni nominali. Practic, riscam acumularea facuta in ani de zile pentru beneficii de moment.

Dan Palangean este consultant strategie la Banca Nationala a Romaniei

Alte articole din Pensii

Pensii

Penalizam viitorii pensionari pentru plata actualilor pensionari ?

Simultan cu anuntul privind cresterea valorii punctului de pensie pentru a doua oara pe parcursul anului in curs, pana la 1.000 de lei de la 1 iulie, fata de 918,50 lei la 1 ianuarie (de la 871,70 lei anterior) si majorarea pensiei sociale minim garantate la 520 de lei de la 400 de lei in prezent. Citeste mai mult

De ce ar trebui Guvernul sa majoreze contributia la Pilonul II de pensii?

Intentia Guvernului de a ingheta contributiile la Pilonul II de pensii in 2017 nemultumeste Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR). Organizatia solicita majorarea contributiei, conform legii, si argumenteaza aceasta solicitare cu rezultatele inregistrate de fondurile de pensii de la infiintare pana in prezent. Citeste mai mult

Opinii recente

de elvira buzac

"Buna ziua. In anul 2013 am incheiat un contract cu BCR, banca pentru locuinte. Timp de doi ani am primit prin posta notificari ..."

Facebook