Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici.

Creditarea ar putea ramane apatica pentru multi ani

Autor: Marius Serban |

Publicat in: Credite nevoi personale

 

Criza financiara a generat un proces de retragere a liniilor de finantare externe in toata Europa Centrala si de Est. Bancile romanesti nu au fost ocolite de acest proces. Daca trendul continua, ne putem astepta la o creditare in ritm de melc pentru multi ani de acum inainte.

Sursele de finantare puse la dispozitia subsidiarelor din regiune de catre bancile-mama din vestul Europei continua sa se reduca. Ultima evaluare efectuata de FMI arata ca procesul s-a incetinit in trimestrul III din 2012, dar banii continua sa paraseasca regiunea.

In primele 9 luni din 2012, liniile de finantare s-au redus cu 4,6% din PIB la nivelul Europei Centrale si de Est (excluzand Rusia si Turcia), reiese din datele publicate de Banca Reglementelor Internationale.
Cele mai afectate tari au fost Bulgaria, Croatia, Ungaria, Letonia, Lituania, Slovenia si Serbia, unde resursele externe ale bancilor s-au diminuat cu peste 5% din PIB.

Bancile romanesti au fost putin ferite anul trecut, deoarece sursele externe s-au diminuat cu numai 2,5% din PIB.

Piata locala nu are resurse suficiente

Conform studiilor FMI, acest proces nu s-a incheiat, iar bancile occidentale vor continua sa-si diminueze expunerea fata de regiunea noastra. Principalul factor care alimenteaza acest proces este cererea redusa de credite pe plan local. Firmele si populatia s-au indatorat in anii de boom economic mai mult decat pot rambursa, astfel ca acum clientii evita sa solicite noi imprumuturi.

Daca bancile romanesti nu conving bancile-mama ca pot acorda noi credite, atunci acestea din urma decid sa le reduca alocarile, mai ales, ca bancile din zona euro au nevoie de bani suplimentari pentru a face fata noilor cerinte de capital.

In aceste conditii, bancile locale sunt fortate sa se orienteze pe piata locala pentru a-si atrage noi resurse. Sursele interne sunt insa limitate si in ciuda eforturilor depuse, bancile central si est-europene nu au reusit sa atraga resurse suplimentare mai mari de 3% din PIB in acest mod, estimeaza FMI.

Daca bancile vor continua sa inlocuiasca sursele de finantare externa cu cele de pe piata locala, analistii FMI considera ca tarile din regiune se pot astepta la o lunga perioada in care creditarea va avansa lent, deoarece depozitele locale nu pot sustine o ritm inalt de crestere a imprumuturilor.

Acest proces s-a resimtit si la noi. Cum sursele de finantare in euro sunt tot mai dificil de procurat, doua banci importante – BCR si ING  - au luat in final decizia sa renunte la creditele in euro pentru populatie, urmand a se concentra pe acordarea de imprumuturi in moneda nationala. Daca aceasta tendinta se generalizeaza, efectul va fi cresterea costului creditelor (deoarece creditele in lei sunt mult mai scumpe decat cele in euro) si reducerea mai departe a cererii de creditare.

Alte articole din Credite nevoi personale

Credite nevoi personale

Inasprirea creditelor ipotecare pare a se fi incheiat

Concurenta din piata bancara este unul dintre factorii care au determinat bancile sa revina cu avansurile la creditele ipotecare la niveluri accesibile pentru clienti, dupa majorarile masive din prima parte a anului trecut. Acest aspect reiese dintr-un sondaj realizat de Banca Nationala a Romaniei (BNR) privind standardele de creditare. Citeste mai mult

Ce se intampla cu dobanzile la creditele de nevoi personale?

In ciuda scaderii accentuate a dobanzilor la depozite si pe piata interbancara, creditele de nevoi personale continua sa aiba costuri impovaratoare. Doar cateva banci ofera pe piata locala astfel de imprumuturi in lei cu o dobanda anuala efectiva (DAE) sub 10% pe an. Citeste mai mult

Opinii recente

de Adriana Bindea

"Buna seara. Am avut o experienta care iti solicita nervii la maxim. Este a doua oara cu aceeasi functionara de le cec bank cluj-marasti. Cum e ..."

Facebook