Administratorii fondurilor de pensii recunosc ca este in interesul participantilor ca banii colectati sa fie investiti pe termen lung. Acum, insa, strategiile lor de investitii sunt mult mai preocupate de efectele imediate ale plasamentelor. Conso analizeaza modul in care industria fondurilor de pensii poate iesi din aceasta dilema.
Fondurile de pensii functioneaza la capacitate maxima atunci cand strategia lor de investitie este orientata pe termen lung. Acest lucru inseamna efectuarea de plasamente, tinand cont cu prioritate de potentialul de crestere pe termen lung al investitiilor si mai putin de efectele imediate.
Strategiile pe termen lung sunt mai riscante
De exemplu, atunci cand un fond de pensii cumpara o actiune cotata la bursa are in vedere, de cele mai multe ori, obtinerea unui castig dupa cativa ani si nu imediat. Acest lucru este posibil deoarece fondul de pensii nu are nevoie imediat de bani, ci doar peste 20-30 ani, cand participantii ies la pensie.
Prin urmare, daca bursa scade si pretul actiunilor se prabuseste, fondul nu este presat de timp si poate astepta ca piata sa-si revina, evitand in acest mod sa vanda in pierdere.
Experienta internationala arata ca investitiile in actiuni sunt pe termen lung cele mai profitabile si aduc beneficii majore pentru viitorii pensionari.
Pe termen scurt, insa, investitiile in actiuni ridica mari probleme de imagine pentru administratori. In cazul in care un fond plaseaza bani in actiuni, iar acestea scad semnificativ, randamentul fondului respectiv va fi retezat brutal, putand deveni chiar negativ.
„Daca nu eram presati de transparenta randamentelor, portofoliile noastre ar fi aratat altfel. Daca am fi decis sa investim doar pe termen lung, probabil ca am fi facut plasamente in actiuni foarte mult”, a declarat Crinu Andanut, director general la Allianz-Tiriac Pensii Private, in cadrul unei conferinte organizate de Asociatia Administratorilor de Pensii Private.
In mai 2009, ponderea investitiilor in actiuni era mai mica de 3% in cazul fondurilor de pensii obligatorii si de aproape 6%, la fondurile de pensii facultative, conform datelor CSSPP.
Andanut afirma ca administratorii se tem sa faca investitii in actiuni in plina criza financiara, din cauza repercursiunilor pe care le pot avea asupra clientilor. Exista riscul ca randamentele pe termen scurt sa scada, iar participantii sa perceapa in mod gresit investitiile efectuate de fonduri.
Presiunile politice au indemnat la mai multa prudenta
De asemenea, presiunile politice cu privire la
garantarea inflatiei au avut un efect similar. Administratorii n-au vrut sa riste in acesta perioada, deoarece aparitia unor randamente negative ar fi creat un deficit de imagine la nivelul industriei, incurajand noi propuneri legislative pe aceasta tema. „O garantare absoluta a inflatiei ar insemna ca renuntam cu totul la investitia in actiuni. Atat timp cat exista astfel de presiuni, investitiile in actiuni vor fi sub-optimale”, afirma Emilia Bunea, director general la ING Fond de Pensii.
Un alt motiv pentru care fondurile nu doresc sa-si asume riscuri mari este ca legea obliga administratorii sa atinga o rentabilitate minima, afirma Phil Jones, director general la Aviva Pensii. Si trebuie spus ca un adminsitrator isi pierde autorizatia de functionare daca obtine o rentabilitate sub cea minima timp de 4 trimestre consecutive. Din acest motiv, administratorii nu isi permit sa riste in actuala conjunctura financiara, spune Jones.
Drept urmare, structura portofoliilor este foarte asemanatoare intre fondurile de pensii (in special, in zona fondurilor obligatorii), fiind vorba de diverse combinatii intre depozite, titluri de stat si obligatiuni corporative.
Se asteapta sfarsitul crizei
„Cred ca adevarata competitie va incepe dupa aceasta criza”, spune Crinu Andanut, cand administratorii se vor putea diferentia prin strategiile de investitii adoptate.
Majoritatea administratorilor asteapta de altfel ca piata bursiera sa se calmeze si sa nu mai existe riscul unor corectii abrupte, inainte de a se aventura la bursa.
Probabil, ca momentul decisiv va fi atunci cand fonduri importante (dupa cota de piata) vor aloca mai multi bani in actiuni si vor obtine performante notabile. Acest lucru va avea impact asupra randamentului minim garantat (care are puternic influentat de performanta fondurilor de pensii cu cota mare de piata), ceea ce va forta si restul administratorilor sa intre pe bursa pentru se incadra in noul barem de randament. Procesul nu se asteapta a fi unul rapid, ci dimpotriva, gradual.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
