Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici.

Vicii majore la procesul de inscriere in schema de minimis: cum sa iei subventii cu firme fictive

Autor: Bogdan Glavan |

Publicat in: IMM

 

Romania – tara tuturor posibilitatilor de a pune mana pe bani publici. Mai precis prin schema de minimis care, dupa scandalul din vara, s-a relansat miercuri. Acum, v-ati gandi ca guvernul a facut tot ce se poate pentru a evita un nou scandal, pe principiul „Cine s-a fript cu ciorba sufla si in iaurt”, corect? Ei bine nu. La guvernul roman se aplica principiul „Cine s-a fript o data, sa mai incerce, ca poate de data asta merge”

Concentrati-va deci 2 minute pentru ca ce urmeaza este grandios, bate chiar caracatita POSDRU, despre care am tot scris.

Despre ce este vorba, pe scurt? Despre faptul ca statul ofera IMM-urilor 100000 de euro. Ce trebuie sa faci ca sa te califici? Pai, sa ai o firma serioasa in primul rand conform situatiilor financiare, adica nu una care este „in dificultate”, si sa te angajezi ca oferi noi locuri de munca. Sa nu activezi in sectorul serviciilor, ci in productie.

Ce ai de facut? Completezi aplicatia de inscriere si primesti automat un punctaj. Daca ai peste 60 de puncte inseamna ca esti eligibil si treci la etapa urmatoare: trimiti cererea de finantare pentru a fi analizata si astepti raspunsul final. Acum, eu nu vreau sa ajungem pana acolo, pentru ca, dupa modelul POSDRU s-ar putea sa descoperim ca lumea este extrem de mica si functionarii pusi sa evalueze proiectele au multi prieteni chiar in firmele care cer finantare. S-ar putea, stiu si eu? Dar nu zic ca e sigur. Asa ca va propun sa ne oprim la formularul de inscriere – fiindca aceasta etapa este cat de cat transparenta.


Ce observam noi aici? Ca unele firme din cele care au completat aplicatia au reusit marea performanta de a strange 100 de puncte (din 100). Pe restul nici nu le mai bagam in seama. Cum au reusit ele aceasta performanta? O analiza la intamplare (aleatoare vreau sa zic) arata ca multe dintre ele nici nu trebuiau sa se califice. De exemplu, exista firme care nu au situatiile financiare pe 2012. Dar si mai frumos, exista firme care au pierderi pe 2012 sau chiar pe ultimii ani. Exista firme care au drept principal obiect de activitate… consultanta. Adica sunt baieti destepti, doar ca teoretic nu aveau ce sa caute aici. V-am spus ca ai si pierderi simultan?! Nu mai conteaza.

Sa exemplificam:

SC Media Cons Proiect SRL



SC Macroconsult SRL



SC Avena Market SRL



Si preferata mea, SC Momente Dulci SRL



Ah, inca ceva, ati observat cati angajati au aceste firme? Liniuta, liniuta, zero, unu… Deci doar firme una si una, care merita sa ia bani de la stat, vor face investitii nemaipomenite si vor urca PIB-ul tarii pana la cer.

Dar abia acum vine bomboana de pe coliva. Ce-ati zice daca v-as spune ca o firma fictiva se califica si primeste 100 de puncte conform aplicatiei guvernului? Ati zice ca glumesc? Ei bine, dovada o aveti mai jos, in firma EU SRL, care nu exista, care a introdus date fantasmagorice si complet incoerente in aplicatie si care – yes! – a primit 100 de puncte. Si asta pentru ca sistemul este corupt (in sens functional), iar sistemul este defectat cu intentie pentru a se putea distribui banul public catre complicii birocratiei statului.
Uita asa apare posibilitatea ca o firma inexistenta sa se califice si ea, formal.



Firma apare ca avand obiect de activitate productia desi codul CAEN este de servicii. Ea nu are cifra de afaceri, dar are profit.



Si alaturi de ea sunt si altele!



Sa rezumam, folosind un ton si limbaj mai academic. Principalele deficiente identificate:

1.       CUI-ul este valid, dar nu este corelat cu denumirea solicitantului sau cu numarul de la Registrul Comertului
2.       Denumirea solicitantului poate fi fictiva
3.       Se pot inregistra proiecte si pe CUI-uri din 2013, chiar daca Ghidul Solicitantului interzice acest lucru
4.       Codul CAEN aferent planului de investitii, nu este corelat cu grila de punctaj, astfel ca pentru un cod CAEN de servicii punctat cu 20 de puncte, solicitantul poate alege in grila de punctaj 35 de puncte aferent activitatii de productie
5.       Posibilitatea de a introduce date financiare eronate
6.       Necorelarea indicatorilor de incadrare in categoria de IMM (cifra de afaceri, nr angajati) cu punctajul acordat la criteriu Categoria IMM
7.       Posibilitatea de a cere mai multe transe de plata decat cele prevazute in Ghidul solicitantului, adica 3.

Din situatia proiectelor depuse pana ieri la ora 8:40, reiese ca:

-          S-au depus 109 proiecte cu 100 de puncte, adica aproximativ 10% din total proiecte depuse, ceea ce statistic este mult;
-          Un numar de 14 proiecte cu 100 de puncte pt a caror denumire solicitant inregistrata on-line nu exista pe portalul ONRC un CUI (vezi BRUTARIA ALBASTRA-pozitia 1116, MINI COOPER-pozitia 1125, COZIA AIR-pozitia 1126, EU SRL-pozitia 1159). In mod logic, inregistrarea on-line a acestor proiecte nu trebuia permisa de sistemul de validare al procesului de inregistrare on-line;
-          12 proiecte care nu apar pe mfinante.ro ca ar avea situatii financiare depuse pe 2012, ceea ce face imposibila incadrarea in categoria IMM;
-          2 solicitanti inregistrati in 2013 au obtinut 100 de puncte, in conditiile in care formularul de inregistrare on-line nu permite introducerea de numere de la Registrul Comertului din 2013;
-          O firma cu mai mult de 9 angajati a obtinut punctaj maxim in conditiile in care un astfel de IMM nu putea obtine mai mult de 95 de puncte.
-          Multe proiecte au denumiri solicitanti care se regasesc in denumirea mai multor IMM-uri, ceea ce face imposibila identificarea solicitantului real fara mentionarea CUI-ului.
-          Un numar  mare de proiecte, pentru care din informatiile publice reiese ca ar putea sa nu indeplineasca conditiile de obtinere a punctajului de 100, deoarece au activitati principale din zona serviciilor sau comertului si/sau au sediul social in zona urbana. Aceste proiecte au un oarecare potential de risc si din acest motiv ar fi indicat sa se prezinte mai multe informatii despre proiectele depuse (cod CAEN aferent planului de investitii, locatie de implementare).

Postez aici prima si ultima pagina din lista de 13 pagini pe care o am:






Bogdan Glavan este profesor universitar de economie, director al Centrului de Economie Politica si Afaceri “Murray Rothbard” din cadrul Universitatii Romano-Americane, Bucuresti si detinatorul blogului economic "Logica economica".

Alte articole din IMM

IMM

Corespondenta dintre firme si Fisc se muta online

Firmele vor putea sa-si depuna online declaratiile fiscale la Fisc si sa primeasca tot electronic corespeondenta de la autoritatile fiscale. Facilitatea este valabila dupa ce Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ASF) a extins serviciul Spatiul Privat Virtual (SPV) pentru toti contribuabilii. Citeste mai mult

Firmele romanesti, codase la utilizarea tehnologiilor digitate

Firmele romanesti sunt optimiste in privinta beneficiilor oferite de tehnologia digitala in viitor, dar in prezent sunt in urma celor din Europa la utilizarea acestora. Mai mult, mitul referitor la competentele digitale superioare ale romanilor este demontat intr-un studiu realizat pentru Microsoft la nivel european printre IMM-uri. Citeste mai mult

Opinii recente

de Marie-Anne Budur

"În luna septembrie anul 2015 am f?cut demersurile pentru un credit ipotecar la Garanti Bank. De?i sunt cu cardul de salariu la dân?ii ..."

Facebook