Impozitarea preferentiala, o piedica in calea investitorilor?

Pentru 2009, toate castigurile rezultate din depozite bancare, investitii bursiere sau plasamente in fonduri de investitii erau scutite de impozit, avand drept scop cresterea economisirii si a investitiilor din economie.

Ne aflam astazi in situatia in care depozitele bancare sunt scutite de impozit pe castig, iar plasamentele in valori mobiliare sau fonduri de investitii se impoziteaza. Acest fapt s-ar putea traduce printr-o sustinere a economisirii (plasamente pasive in depozite bancare) in detrimentul investitiilor (actiuni, fonduri de investitii), stare nefireasca pentru o economie cu mare nevoie de capital. Toate aceste elemente sunt valabile pentru persoanele fizice, care vor avea de achitat un impozit diferentiat de 1% sau 16%, in functie de perioada detinerii. Investitiile cu maturitate mai mare de 1 an vor beneficia de impozit preferential de 1%, in acest fel fiind sustinute plasamentele pe termen lung.

Persoanele juridice nu sunt influentate de actualul context, atat castigurile din dobanzi cat si cele din piata de capital fiind considerate venituri financiare si impozitate ca atare. Daca punem la socoteala trend-ul descendent al dobanzilor bancare, persoanele juridice vor fi avantajate in continuare de plasamentele in fondurile de investitii cu risc scazut (fonduri monetare), care au plasamente in obligatiuni si depozite cu maturitate indepartata si randament mai ridicat decat nivelurile actuale.

Tinand cont de numarul mic de investitori pe plan local si reticenta acestora, pentru persoanele fizice acest impozit poate reprezenta un disconfort. Din motive de comoditate, fireasca de-altfel, optiunea principala ar putea deveni depozitul, pentru care nu exista un impozit si chiar daca s-ar introduce ar avea retinerea la sursa. Pentru fondurile de investitii, in schimb, este necesara completarea declaratiei de venit cu globalizarea tuturor surselor de castig, neexistand o retinere completa la sursa a sumelor datorate catre ANAF.

In prezent, Romania se afla la coada clasmentului privind gradul de penetrare a fondurilor de investitii in PIB si, din pacate, masurile de acest gen, sau mai bine zis lipsa lor, conduc la o reticenta suplimentara din partea investitorilor. Daca in anul 2009, randamentul fondurilor de investitii era nealterat de impozite suplimentare, in acest moment intervine o discrepanta legislativa intre produsele de economisire.

Privind cu optimism perioada care urmeaza, potentialele cresteri bursiere si implicit a fondurilor de actiuni pot diminua considerabil acest dezavantaj, mai ales daca urmarim evolutia buna a principalilor indici bursieri la finalul anului 2009. Indicele BET-FI a avut o crestere de peste 140% de la minimele anului 2009, fapt ce ne indreptateste sa afirmam ca exista potential real de crestere dupa o perioada de declin puternic datorat crizei financiare generalizate.

Ca un raspuns la intrebarea adresata, cel mai probabil efect al impozitarii preferentiale a diferitelor instrumente de economisire/investitie va fi acela de relocare a activelor din zona de siguranta ridicata catre produsele cu risc. Din moment ce exista impozit pe piata de capital, iar castigurile nete sunt relativ apropiate intre fondurile monentare si depozitele bancare, alegerea se indreapta catre singura varianta de profit pe perioada medie-lunga, piata bursiera, incluzand aici achizitia individuala de valori mobiliare sau fonduri de actiuni.

Aurel Bernat este director de vanzari la BT Asset Management.