Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici.

Legea falimentului personal: a fi sau a nu fi?

Autor: Alexandra Popa |

Publicat in: Credite nevoi personale

 

Legea falimentului personal a fost adoptata tacit de Senat pe 22 martie, dupa ce proiectul propus a obtinut aviz favorabil de la Comisia Juridica. Impotriva s-au ridicat in special bancile, prin asociatia de profil, care considera ca romanii nu sunt pregatiti pentru o astfel de lege si ca exista deja destule elemente care ii protejeaza.

Proiectul de lege privind falimentul personal a fost pus la punct de avocatul Gheorghe Piperea si a fost initiat in forul legislativ de senatorul Iulian Urban la inceputul lunii septembrie 2009.

Termenul final pentru adoptarea proiectului a fost stabilit pe 22 martie 2010, data la care proiectul a fost adoptat tacit deoarece nu a fost inclus pe ordinea de zi.

“Legea falimentului personal a fost adoptata tacit deoarece senatorii si presedintele Senatului, Mircea Geoana, nu au inclus proiectul pe ordinea de zi”, a precizat pentru Conso.ro, senatorul Iulian Urban.

Chiar daca a fost promovat in regim de urgenta in septembrie, proiectul a fost analizat cu viteza melcului si abia in luna martie 2010 a reusit sa treaca de Senat.

Ce schimbari ar aduce adoptarea legii?

Dupa aprobarea in Senat, proiectul va ajunge in Camera Deputatilor unde va parcurge mai multe etape: aviz din partea comisiilor de specialitate, discutii in plen, vot final al deputatilor.

Daca proiectul de lege va ajunge pana la urma sa fie transformat in lege, iar punctele cheie nu vor fi eliminate, principalii beneficiari ai acestuia vor fi clientii bancilor care se regasesc intr-o situatie de supraindatorare.

Acestia vor putea sa solicite declararea falimentului personal in justitie, lucru ce presupune si prezentarea unui plan de redresare si de achitare a datoriilor, conform posibilitatilor reale de care dispun.

Daca judecatorul considera ca solicitarea este indreptatita, iar planul de redresare propus de datornic este acceptat, clientii sunt protejati impotriva executarilor silite.

O astfel de masura ar veni in ajutorul celor care isi vad locuinta vanduta de banca pentru datorii de cateva mii de euro sau chiar mai putin. De asemenea, si cei care se trezesc cu intreg salariul oprit de banca pentru plata restantelor la credite vor putea sa beneficieze macar de sumele necesare pentru asigurarea traiului zilnic.

Spre exemplu, o clienta BCR din Petrosani care nu a mai putut sa plateasca rata la credit din cauza majorarilor de dobanda si a scaderii venitului, isi vede intreg salariul confiscat luna de luna de catre banca.

Legea actuala nu o protejeaza, deoarece BCR isi insuseste tot venitul ei profitand de clauzele contractuale impuse clientei. Banca a preferat sa nu inceapa executarea silita, caz in care ar fi putut opri in fiecare luna doar cel mult jumatate din salariu, asa cum se prevede in legislatie.

Bancile isi bazeaza impotrivirea pe date inexistente

Asociatia Romana a Bancilor (ARB) s-a opus cu vehementa proiectului de lege. Aceasta atitudine este oarecum de inteles pentru ca daca o astfel de legislatie ar fi adoptata, bancile nu ar mai putea sa urmareasca multitudinea de clienti care, fara voia lor, se afla in dificultate financiara si nu mai pot achita ratele.

Printre motivatiile aduse de bancheri se numara “protectia <exagerata>” pe care o astfel de lege ar aduce-o “in detrimentul protectiei sistemului financiar si a altor creditori, fara a tine cont de interesele acestora.”

“Bancile si-au asigurat prompt solutii de restructurare a creditelor pentru a evita intrarea debitorilor in incapacitatea de plata”, si-au mai motivat reprezentantii ARB  refuzul de a accepta o astfel de reglementare.

In cuprinsul punctului de vedere transmis catre Senat nu exista insa si date concrete privind gradul de aplicare a acestor solutii si efectul pozitiv pe care l-au adus in randul restantierilor si al sistemului bancar. Nici la solicitarea Conso.ro, o astfel de statistica nu a fost oferita, pe motiv ca datele nu sunt centralizate.

700.000 de persoane au ramas in urma cu ratele

In schimb, conform statisticilor BNR, numarul de restantieri din randul populatiei a crescut exponential in 2009, de la 483.000 la 691.000. De asemenea, a urcat ingrijorator si numarul celor ce sustin, inclusiv pe Conso.ro, ca bancile refuza sa le ofere o solutie concreta si, mai ales, corecta.

In plus, reprezentantii ARB se impotrivesc falimentului personal deoarece, conform proiectului de lege, debitorii pot sa beneficieze de inchiderea anticipata a procedurilor daca platesc 75% din totalul datoriei.

“In acest fel, bancile vor recupera poate doar 75% din valoarea imobilelor la momentul actual, ceea ce ar reprezenta (luand in considerare o depreciere de 50% a acestora fata de momentul achizitiei) un procent recuperat de 37,5% din valoarea de achizitie”, considera reprezentantii bancilor.

Ceea ce au “uitat” bancherii sa specifice catre senatori este ca portofolii intregi de credite de consum neperformante sunt cesionate catre recuperatorii de creante la valori mult sub 10% din valoarea acestora, din proprie initiativa.

Bancherii privesc de sus justitia si autoritatile

Un alt argument pe care bancherii il aduc impotriva adoptarii legii falimentului personal ar fi tocmai faptul ca Romania nu este destul de dezvoltata, iar institutiile statului nu au capacitatea operationala de a face fata unui potential val de solicitari de faliment personal.

“Exista foarte putine tari care au reglementat falimentul persoanelor fizice (Marea Britanie, Germania), acestea facand parte din randul statelor dezvoltate. Insolventa persoanei fizice este legiferata si corect aplicata in aceste state intrucat se bazeaza pe anumite realitati, traditii, comportamente umane, capacitati operationale ale institutiilor statului specifice acestor tari”, se arata in documentul transmis de ARB catre Comisia de Buget Finante a Senatului.

Nici de aceasta data, ARB nu si-a argumentat afirmatia facuta pe baza unor indicatori sau printr-un studiu privind impactul pe care legea l-ar putea avea asupra sistemului judiciar.  Mai mult, nu au fost prezentate nici exemple in care justitia ar fi dat dovada de lipsa capacitatii de a solutiona cazuri de insolventa in Romania.

De asemenea, in argumentatia adusa de ARB nu se specifica nici care anume sunt acele comportamente umane, realitati si traditii ale romanilor care se pun de-a curmezisul unei bune aplicari a legii falimentului si la noi in tara. 

Conform ultimelor statistici, Romania are un indice de dezvoltare umana de 0,837, calculat dupa formula agreata de ONU, acest indicator plasandu-ne, in ciuda parerilor asociatiei bancherilor, in randul tarilor cu nivel avansat de dezvoltare umana.

Alte articole din Credite nevoi personale

Credite nevoi personale

Dobanzi minime la creditele in lei

Dobanzile la creditele in lei intra in noul trimestru la minime istorice. Cei care au astfel de contracte in derulare vor avea, pentru urmatoarele trei luni, rate mai mici decat cele din trimestrul anterior. Indicele ROBOR la trei luni s-a situat, in ultima zi a lunii septembrie, la nivelul de 0,69 % pe an. Citeste mai mult

Cardul de credit pierde teren in favoarea creditului de consum

Cardul de credit pierde teren de la an la an in fata creditului de consum. Romanii folosesc tot mai rar aceasta forma de plata pentru cumparaturile de mica valoare, iar pentru cele mai substantiale apeleaza la credite, reiese din raportul Asociatiei Societatilor Financiare - ALB Romania. Citeste mai mult

Opinii recente

de Radu Balas

"In 2014, Februarie, am decis, impreuna cu sotia, sa ne luam locuinta noastra. Am mers la 3 banci ( Bcr, Cec, Raiffeisen) . ..."

Facebook