Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici.

Criza datoriei publice, in cifre

Autor: Marius Serban |

Publicat in: Banii & economia

 
Criza datoriei publice, in cifre Criza datoriei publice, in cifre

Cresterea necontrolata a datoriei publice este principalul motiv pentru care investitorii penalizeaza statele europene, mentinand un climat de neincredere pe pietele financiare. Conso.ro va prezinta evolutia grafica a datoriei publice pentru toate tarile din UE.

Cele mai riscante tari

Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia si Spania sau grupul PIIGS reprezinta tarile care au atasat cel mai mare risc investitional.

In toate aceste cazuri, datoria publica a crescut rapid in ultimii ani, iar statele continua sa acumuleze noi datorii din cauza deficitelor bugetare mari. Astfel ca investitorii au ajuns sa se intrebe daca datoria va mai putea fi rambursata vreodata.

Cel mai inalt grad de indatorare din UE il are Grecia (cu o datorie publica de 142,8% din PIB), dupa care urmeaza Italia (119% in PIB), conform datelor publicate de Eurostat.








Datorii mai mari de 60% din PIB

Un alt motiv care creeaza tensiune pe pietele financiare este ca tot mai multe tari au depasit plafonul de 60% din PIB sau se afla la granita. Depasirea acestui prag semnaleaza un risc crescut pentru investitorii. In ultimii ani, chiar si statele cu economiile cele mai puternice, precum Germania, Franta si Marea Britanie, au trecut limita de siguranta.











Grad mediu de indatorare

Un alt grup de tari sunt cele cu o datorie publica cuprinsa intre 40% si 60% in PIB. Acestea si-au mentinut inca datoria publica sub control, insa, in cele mai multe cazuri, criza financiara a majorat substantial nota de plata pentru generatiile viitoare.











Tarile cele mai putin indatorate

Bulgaria, Estonia si Luxemburg sunt singurele tari cu o datorie publica mai mica de 20% din PIB, fiind astfel tarile cele mai putin indatorate din UE.  

Romania a iesit din randul acestor tari, avand acum o datorie publica moderata. Deficitele bugetare din ultimii ani au avut un impact major, urcand datoria publica de la mai putin de 15% din PIB in 2008 la peste 30% din PIB la sfarsitul lui 2010.





Alte articole din Banii & economia

Banii & economia

Ce efecte va avea renuntarea la plafonarea contributiilor sociale?

Decizia Guvernului de a renunta la plafonarea contributiilor la pensie si sanatate la 5 salarii medii brute pe economie nu va avea efectele scontate, sustin anumiti consultanti fiscali. Multi dintre romanii cu salarii peste acest nivel sunt detasati in strainatate si ar putea opta pentru plata contributiilor in statul in care lucreaza. Citeste mai mult

Salariatii scapa de CASS pe dobanzi si dividende

Persoanele care realizeaza venituri din dobanzi sau dividende nu vor mai suporta contributii de sanatate (CASS) pentru acestea daca au si salariu sau pensie. Noul Guvern a modificat Codul Fiscal care prevedea ca, incepand cu acest an, la veniturile respective se aplica CASS, indiferent daca titularul are alte venituri supuse impozitarii sau nu. Citeste mai mult

Opinii recente

de Marie-Anne Budur

"În luna septembrie anul 2015 am f?cut demersurile pentru un credit ipotecar la Garanti Bank. De?i sunt cu cardul de salariu la dân?ii ..."

Facebook