Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici.

Autoritatea de supraveghere financiara: modelul bulgaresc ii ia fata celui german

Autor: Marius Serban |

Publicat in: Banii & economia

 
Autoritatea de supraveghere financiara: modelul bulgaresc ii ia fata celui german Autoritatea de supraveghere financiara: modelul bulgaresc ii ia fata celui german

Proiectul de modificare a supravegherii sectorului financiar este realizat in baza unei note de fundamentare superficiale, cu o argumentatie subreda. Desi teoretic s-a spus ca se doreste alinierea la tendintele europene, in realitate se copiaza modelul bulgaresc si nu cel adoptat de Germania, Marea Britanie, Polonia si de majoritatea statelor UE.
 
Initiativa schimbarii cadrului de supraveghere financiara a venit in urma unor discutii avute de  guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, cu premierul Victor Ponta. Cei doi s-au inteles de minune, iar Ponta a declarat ca apreciaza recomandarile guvernatorului si le va respecta cu rigurozitate.

Etapa consultarilor a fost sarita


In consecinta, Ministerul Finantelor Publice (MFP) a publicat un proiect de lege in acest sens, fara sa efectueze niciun studiu de impact, cu privire la motivele pro si contra ale diverselor optiuni posibile de supraveghere financiara.

Capitolul 6 (Consultari efectuate in vederea elaborarii proiectului de actul normativ) din Nota de fundamentare este lasat necompletat.

S-a mers din start pe ideea de a  imparti piata financiara in 2 sectoare:
  • sectorul bancar si IFN-urile, care vor fi supravegheate mai departe de BNR;
  • restul sectorului financiar (piata de capital, asigurari si pensii private), care vor fi monitorizate de noua institutie – Autoritatea de Supraveghere Financiara.
Asa cum se poate observa, nu este de fapt o supraveghere unica, ci un hibrid intre supravegherea unica si cea sectoriala.

Modelul propus nu urmeaza tendintele europene

Motivele pentru care se doreste acest nou cadru de supraveghere sunt foarte usor de respins. Daca ar fi sa ne luam dupa argumentatia din nota de fundamentare, proiectul nu ar avea nicio sansa sa fie aprobat de un om rational.

Principala motivatie este ca “aceasta abordare este consistenta cu viziunea europeana”. Si se dau ca exemplu 15 state-membre ale UE unde exista supraveghere unica. Dintre acestea:
  • in 11 state -  tot sectorul financiar (inclusiv cel bancar) este supravegheat de o autoritate unica, separata de banca centrala;
  • in 4 state – supravegherea unica este concentrata la banca centrala, care monitorizeaza atat bancile, cat si restul sectorului financiar.
Niciuna dintre variantele de mai sus nu este insa luata in calcul in proiectul de lege. Ceea ce guvernatorul BNR ne recomanda este modelul bulgaresc, cu 2 autoritati de supraveghere.

Prin urmare, motivatia proiectului este ratata din start. Nu viziunea europeana este urmarita, ci se copiaza solutia bulgareasca.

BNR si guvernul dau semne ca traiesc intr-o lume paralela


Cel de-al doilea motiv pentru care se recomanda aceste schimbari este de-a dreptul hilar.

Disfunctionalitatile constatate, mai ales in ultima perioada, pe piata de capital si in sectorul asigurarilor ar conduce, prin contaminare, la subminarea increderii populatiei si in sectorul bancar si in supravegherea acestuia.

De aceea, autorii propunerii conchid ca este nevoie sa se eficientizeze supravegherea celorlalte sectoare, prin infiintarea noii autoritati.

Citind nota de fundamentare, nu putem spune decat ca BNR si guvernul au pierdut complet pulsul realitatii.

Contractele de credit au generat tot atat de multe nemultumiri pentru public ca si cele mai contestate produse din sectorul non-bancar - politele RCA, iar fraudele de pe piata de capital despre care s-a vorbit in ultima perioada par mai mult decat simbolice comparativ cu dosarele bancherilor, anchetate de DIICOT. Astfel, contaminarea ar putea la fel de bine sa actioneze in sens invers, decat cel presupus in nota de fundamentare.

Increderea populatiei in banci a suferit cel mai mult in ultimii ani, iar masurile de eficientizare a supravegherii financiare nu ar trebui sa ocoleasca sectorul bancar.

In concluzie, problema supravegherii unice este mult mai complexa, iar alegerea uneia sau alteia dintre optiunile posibile ar trebui sa faca obiectul unor evaluari profesioniste. Schimbarile rapide prin ordonante de urgenta, fara o analiza detaliata, sunt contraproductive si pot produce mai multe efecte negative decat pozitive.

In plus, graba cu care se actioneaza ne face sa suspectam ca intarirea supravegherii financiare este doar un pretext, pentru ca cei aflati la putere sa schimbe conducerea actuala cu persoane “agreate”.

Alte articole din Banii & economia

Banii & economia

Referendumul din Italia a tulburat pietele financiare

Moneda europeana a suferit o depreciere semnificativa in fata principalelor valute ale lumii ca urmare a rezultatului referendumului din Italia. In prima faza, euro a cazut la minimul ultimelor 21 de luni in fata dolarului american, insa ulterior a mai recuperat din pierdere. Citeste mai mult

Romanii economisesc, insa mai putin decat vecinii

Romanii continua sa economiseasca in banci, in ciuda dobanzilor foate mici acordate de banci, insa mai putin decat vecinii lor. Potrivit unui studiu realizat de Erste Bank, romanii reusesc sa puna deoparte doar 46 de euro lunar, in medie, de aproape cinci ori mai putin decat un austriac, care depune lunar 216 euro. Citeste mai mult

Opinii recente

de Monica Dit

"Am incheiat un contract de economisire-creditare acum 5 ani, fiind convinsa de care functionara de la Raiffeisen ca este cel mai bun plan ..."

Facebook