Fonduri de pensii: de ce un randament inalt nu asigura si castiguri pe masura?


Intrebare:

Am o nelamurire legata de modul cum calculeaza Conso suma acumulata in fondurile de pensii facultative. Un exemplu este destul de graitor. Am selectat perioada 31.03.2009-31.03.2010 (restul nu cred ca mai conteaza asa de mult) si am constatat ca cea mai mare suma se aduna la fondul Eureko Confort. Sa zicem ca o explicatie ar fi comisionul mai mic (desi nu este prea clar ce inseamna pentru dvs acest comision din contributie). Dar, daca compar doua fonduri care au acelasi comision (cele de la Allianz care au 4,95%), desi Vivace a avut un randament anualizat de 32,6% (fata de numai 27,16% de la Moderato) la acesta din urma se aduna o suma mai mare. Cum explicati matematic aceasta situatie?

Ionescu C., Bucuresti

Motorul de comparatii Conso pentru fondurile de pensii private simuleaza suma pe care o persoana o va acumula in timp tinand cont de:

- contributiile platite de participanti;
- comisioanele achitate;
- performanta fondului de pensii.

Principiul de acumularea a banilor in cont este urmatorul:

-    Pentru fiecare contributie se scade mai intai comisionul platit administratorului (la un comision de 5% si o contributie de 100 lei, suma retinuta de administrator va fi de 5 lei);

-    suma de bani ramasa este utilizata pentru a cumpara unitati de fond, la valoarea din ziua platii contributiei. Pentru exemplul de mai sus, daca valoarea unitatii este de 15 lei, participantul ca cumpara 6,3 unitati de fond (95/15);

-    suma acumulata este valoarea actuala a tuturor unitatilor de fond acumulate, tinand cont de cea mai recenta valoare a unitatii de fond.

Obtinerea unui randament cat mai mare nu garanteaza insa ca un participant va acumula si cea mai mare suma in cont. Acest lucru este cauzat de modul in care are loc investirea banilor.

Randamentul masoara doar performanta unitatii de fond intre doua momente de timp. In acest interval insa, participantii achizitioneaza in mod repetat si alte unitati de fond la preturi diferite, cu ocazia fiecarei contributii: uneori mai scump, alteori mai ieftin. Astfel ca randamentul la care fiecare contributie este ulterior investita este diferit: unele contributii aduc castiguri mai mari, iar altele mai mici.

Pentru exemplificare sa consideram 2 fonduri de pensii, care au aceleasi comisioane, dar care au evolutii diferite ale valorii unitatilor de fond.

Fondul A are urmatoarea evolutie pentru unitatea de fond:

1 ianuarie 2011 – 10 lei
1 februarie 2011 – 11 lei
1 martie 2011 – 14 lei

Fondul B are urmatoarea evolutie pentru unitatea de fond:

1 ianuarie 2011 – 10 lei
1 februarie 2011 – 14 lei
1 martie 2011 – 14.5 lei

Pentru perioada 1 ianurie-1 martie 2011, fondul A a obtinut un randament de 40%, iar fondul B – 45%.

Daca valoarea contributiei (dupa retinerea comisioanelor) este de 95 lei pe luna, atunci un participant ar acumula la fondul A un numar de unitati de fond, dupa cum urmeaza:

Ianuarie 2011 – 9.5
Februarie 2011 – 8.6
Martie 2011 – 6.8

In total, va detine 24.9 unitati. Suma acumulata (valoarea la zi a unitatilor) la 1 martie este de 348.9 lei

Repetand calculele pentru fondul B, numarul de unitati acumulate va fi:

Ianuarie 2011 – 9.5
Februarie 2011 – 6.6
Martie 2011 – 6.6

In total, va detine 22.8 unitati, iar suma acumulata este de 331.1 lei.

Asa cum se poate observa, suma acumulata la fondul A este mai mare decat la fondul B, desi randamentul obtinut de fondul A este inferior celui al fondului B.

Astfel de situatii se pot intampla, in special, primii ani in care participantii adera la fondurile de pensii, pana cand acumuleaza un numar mai insemnat de unitati de fond.

Pe masura ce suma acumulata creste, randamentul generat prin investirea constributiilor anterioare are un impact mai important asupra sumei acumulate decat costurile la care se fac noile achizitii de unitati de fond, prin noile contributii.


Distribuie articolul


Sondajul Conso s-a incheiat

Multumim tuturor participantilor. Rezultatele tragerii la sorti vor fi afisate in zilele urmatoare.

Mai multe detalii


ALTE ARTICOLE - Pensii


Pilonul II a facut uitate pierderile aduse de pandemie
Pilonul II a facut uitate pierderile aduse de pandemie

Pentru multi participanti la sistemul de pensii private, activul personal net a revenit la valori apropiate de cele din februarie, o evolutie la care au pus umarul si noile contributii colectate intre martie si mai.

10 Iunie 2020 | Pensii

Care sunt riscurile renuntarii la Pilonul II de pensii?
Care sunt riscurile renuntarii la Pilonul II de pensii?

Sistemul de pensii obligatorii administrate privat, Pilonul II, a suferit numeroase modificari. Insa, poate cea mai importanta, a intervenit la inceputul lui 2019, cand Legea de functionare a fost modificata astfel incat participantii sa se poata transfera, la cerere, la sistemul public in anumite conditii. Care sunt riscurile acestei optiuni?

17 Ianuarie 2019 | Pensii

Ce ar insemna suspendarea contributiilor la Pilonul II de pensii?

Suspendarea contributiilor la Pilonul II de pensii, pentru doar 6 luni, ar insemna 3,6 miliarde de lei mai putin in conturile celor 7 milioane de participanti, fara sa se ia in calcul si efectul de multiplicare. Pana in prezent, un participant cu salariul mediu care a intrat in sistem in 2008 are in cont 11.000 de lei.

24 Mai 2018 | Pensii

Suspendarea contributiilor la Pilonul II, prioritate legislativa in 2018

Modificarea suplimentara a Pilonului II de pensii apare, pentru prima data, intr-un document oficial. Un proiect de lege al Comisiei Nationale de Prognoza prevede suspendarea contributiilor pentru sase luni. Oficialii guvernamentali neaga, insa, aceasta intentie si acuza o “eroare materiala”. Cum au reactionat reprezentantii industriei?

21 Mai 2018 | Pensii

Inapoi sus