Raspuns:Rezervele minime obligatorii influenteaza indirect costul creditului, prin intermediul costului pe care bancile il suporta cu atragerea resurselor.
Rata dobanzii la credite depinde foarte mult de costul la care bancile isi procura resursele. Acesta este la randul sau influentat, printre multi alti factori, si de nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO).
Cum functioneaza regimul RMO? Daca bancile atrag depozite in valoare de 1 milion euro, iar rata RMO este de 30%, ele trebuie sa depuna la BNR 300.000 euro. Acesti banci trebuie mentinuti la banca centrala si nu pot fi folositi pentru acordarea de credite.
Acest lucru genereaza costuri pentru banca, deoarece dobanda incasata de banca de la BNR este mai mica decat cea platita deponentilor. De pilda, sa presupunem ca dobanda la depozite este de 5%, iar rata dobanzii platita de BNR la RMO este de 1%. Atunci pentru cei 300.000 euro depusi la BNR, banca suporta un cost anual de 4%.
Singurul mod prin care banca isi poate recupera aceasta pierdere este prin includerea ei in dobanda practicata la credite. Din acest motiv, rezervele minime obligatorii conduc la cresterea costului creditelor.
In schimb, cand are loc o reducerea a ratei RMO – asa cum s-a intamplat recent – acest lucru creeaza premise favorabile pentru ieftinirea creditelor.
Modul in care costul cu RMO se reflecta in dobanzile de la credite, difera de la o banca la alta:
- uneori costul cu RMO este inclus in marja de dobanda practicata peste indicele monetar de referinta (Robor, Euribor). In aceste situatii, marja ramane fixa, astfel ca eventuala reducerea a ratei RMO nu se va reflecta ulterior in rata dobanzii practicata la creditele existente. Doar noii clienti vor beneficia de aceasta schimbare;
- alte banci ajusteaza dobanzile la credite, in functie de rata interna de referinta. Aceasta este influentata de costul resurselor atrase de banca, astfel ca in eventualitatea unei reduceri a ratei RMO, clientii ar trebui sa beneficieze de conjunctura favorabila a pietei.
