Imprumuturile in valuta sunt, in general, recomandate persoanelor care obtin venituri in moneda straina sau au salariile indexate in functie de cursul de schimb. In aceste cazuri, riscul valutar este acoperit, iar clientul nu va fi afectat de evolutiile nefavorabile de pe piata valutara.
Persoanele care incaseaza venituri in lei pot opta in siguranta pentru creditele in valuta numai daca nu se imprumuta pana la limita gradului maxim de indatorare. In acest caz, clientii ar trebui sa opteze pentru un prag ceva mai mic, pentru a se asigura ca pot face fata unei posibile deprecieri semnificative a monedei nationale.
Costul creditului este format din dobanzi si comisioane. Dar, la imprumuturile in valuta, intervine un cost suplimentar generat de evolutia cursului de schimb. Atunci cand leul se apreciaza (cursul de schimb euro/leu scade), rata lunara - transformata in lei - se micsoreaza, astfel ca imprumuturile in valuta devin mai ieftine. Invers, cand leul se depreciaza, creditele in moneda straina se scumpesc.
Sa luam un exemplu. Un imprumut in lei are o dobanda de 8%, iar altul in valuta de 7%. In cazul in care leul se depreciaza intr-un an cu 5%, dobanda reala platita de client (exprimata in lei) la imprumutul in moneda straina va fi de 12,4% (1,07x1,05-1).
In caz contrar - cand leul se apreciaza intr-un an cu 5% - dobanda reala platita la creditul in valuta este de numai 1,7% (1,07x0,95-1).
In incercarea de a limita riscul valutar la care se expun clientii, noile reglementari ale BNR impun un avans minim de 25% in cazul clientilor care obtin venituri in lei si doresc un imprumut imobiliar in euro. Pentru cei care vor sa se imprumute in franci elvetieni, avansul minim pleaca de la 40%.
Contrar, clientii care obtin venituri in lei si se indreapta catre un credit ipotecar in aceeasi moneda, pot prezenta un avans de doar 20%, in functie de normele interne ale fiecare banci in parte.
Aceste impuneri nu se aplica si in cazul creditelor acordate prin programul Prima Casa.
MAI MULTE SFATURI