Atitudinea restrictiva a bancilor dar si dobanzile mari au dus la scaderea soldului creditelor in lei acordate populatie sub pragul de 15% din totalul finantarilor. Noile reglementari BNR ar putea sa stopeze creditarea in valuta, fara sa asigure insa un acces mai facil al populatiei la imprumuturi in lei.
In octombrie, ponderea creditelor in lei acordate populatiei era de 15%, conform datelor BNR. In ultimii patru ani, in ciuda masurile luate de BNR si a deprecierii monedei nationale, institutiile de credit nu au reusit sa impune leul ca pricipala moneda de creditare.
Dimpotriva, populatia a apelat mai mult la creditele in valuta. Nici in cazul firmelor situatia nu este diferita. Ponderea creditelor in lei a scazut de la 23% in 2008, la 21,7% in octombrie 2012.
Din octombrie 2008 pana in octombrie 2009, soldul creditului neguvernamental a urcat de la 193 miliarde lei la 230 miliarde lei. Soldul creditelor in lei a scazut insa, de la 85,8 miliarde lei la 84,5 miliarde lei.
Creditul in lei reflecta esecul politicii monetare
O explicatie pentru scaderea finantarilor in lei ar putea fi cererea mult mai mica pentru credite de consum. Acest tip de imprumut a stat la baza expansiunii creditarii in moneda nationala, in perioada de boom economic.
In perioada de recesiune, creditele imobiliare si refinantarile au devenit principalele vedete. In ambele cazuri, costul creditului a jucat un rol esential, punctul vulnerabil al imprumuturilor in lei.
Chiar daca a facut recomandari populatiei si bancilor sa aleaga leul ca moneda de imprumut, Banca Centrala nu a redus decat pana la 5,25% dobanda de politica monetara.
Efectele s-au vazut si pe piata interbancara, dar dobanzile la lei sunt inca necompetitive. In timp ce Robor la 3 luni ramane aproape de 6%,
Euribor la 3 luni a scazut sub 0,2%. Indicii monetari stabilesc baza de plecare pentru costul creditelor. Oricat de mult s-ar stradui bancile sa incurajeze creditarea in lei, ele nu pot surmonta handicapul de la pornire.
In cazul creditelor ipotecare, de valori mari, diferenta de dobanda se resimte puternic in costul total al finantarii. Chiar si in cazul creditelor Prima Casa, unde costul final este reglementat de stat, doar 1% dintre finantari au fost acordate in lei.
Ce viitor are creditul in lei?
Accesul usor si preferinta pentru euro incepe sa isi arate consecintele nefaste din ce in ce mai mult. Cresterea cursului de schimb a facut ca in mai 2012, restantele populatiei aferente creditelor in valuta sa depaseasca pentru prima oara nivelul restantelor acumulate la creditele in lei.
In toamna lui 2012,
valoarea restantelor populatiei a urcat la 8,96 miliarde lei, din care 5,62 miliarde lei reprezentau echivalentul restantelor inregistrate la creditele in valuta.
La sfarsitul lui 2011, BNR a fortat cresterea interesului pentru imprumuturile in lei prin restrictionarea accesului la finantarea in euro, printr-un
nou regulament privind creditarea populatiei. Acesta a intrat in vigoare la inceputul lui 2012, pentru creditele acordate populatiei, urmand ca din 2013 restrictii similare sa se aplice si creditelor in valuta acordate sectorului IMM.
Bancile s-au aliniat deja la trend, fortate atat de noul regulament, cat si de imposibilitatea de a mai accesa linii de finantare externe. O parte dintre banci, printre care si BCR,
au eliminat din oferta creditele in euro, in timp ce altele au redus diferenta de cost dintre creditele in euro si cele in lei, pentru a ridica atractivitatea acestora din urma.
Conform celui mai recent sondaj realizat de BNR in randul institutiilor de creditare, bancherii anticipeaza o usoara relaxare a standardelor de creditare in ultima parte a anului, dar o inasprire in cazul companiilor, in special a celor mari.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
