Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici.

Acordul cu FMI va facilita reluarea creditarii

Autor: Marius Serban |

Publicat in: Banii & economia

 
Acordul cu FMI va facilita reluarea creditarii Acordul cu FMI va facilita reluarea creditarii

Activitatea de creditare are sanse mari sa fie reluata, in urma pachetului financiar acordat Romaniei de catre FMI, UE si BERD. Dobanzile la depozite vor incepe sa scada, iar ulterior vor merge in aceeasi directie si cele de la credite. Pachetul financiar va stabiliza cursul de schimb, insa nu exclude aparitia unor noi episoade de depreciere.

Romania va primi un ajutor financiar de aproape 20 miliarde euro pentru a depasi criza financiara. FMI va sustine un program economic pe 2 ani in valoare de 12,95 miliarde euro, din care 5 miliarde vor putea fi trase de guvern in saptamanile urmatoare.

In cadrul pachetului financiar negociat, UE e pregatita sa ne acorde un imprumut de 5 miliarde euro, iar Banca Mondiala a agreat sa ne sustina cu inca 1 miliard euro. In plus, BERD si alte institutii financiare de acest gen ne pun la dispozitie impreuna tot 1 miliard euro.

Acesti bani vor fi folositi pentru a preveni ca starea economiei sa se inrautateasca. Aceasta a fost afectata sever de reducerea intrarilor de capital strain, ceea ce a facut ca rata de schimb sa creasca rapid in ultimele luni. Criza financiara a lovit si sectorul financiar, ceea ce a condus la blocarea creditarii.

Efectele s-au resimtit  incepand cu ultimul trimestru din 2008, cand cresterea economica s-a redus abrupt (de la 9% la 3%), iar tendinta se poate agrava.

Masuri impuse de FMI

 Acordul cu FMI vizeaza urmatoarele aspecte majore:

  • Intarirea politicii fiscale; cresterile excesive ale salariilor din sectorul public si a numarului de angajati au redus investitiile publice si au pus presiune pe salariile din sectorul privat, impulsionand cresterea lor dincolo de castigurile de productivitate; FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala vor acorda asistenta tehnica guvernului ca sa imbunatateasca managementul financiar, administrarea taxelor, cheltuielile publice si sistemul public de pensii;
  • Reforme in sectorul financiar pentru a creste lichiditatea si solvabilitatea bancilor si a le pregati sa faca fata oricaror probleme ce pot aparea;
  • BNR va asigura ca fluctuatiile cursului de schimb sa nu puna in pericol stabilitatea sectorului bancar;
  • Protectie sociala; programul prevede in mod expres cresterea alocatiilor pentru programele sociale, cum ar fi pensionarii si salariatii din sectorul public cu veniturile cele mai mici.

Care vor fi efectele?

Pentru a estima ce efecte va produce acest accord, experienta Ungariei este extrem de relevanta. Pe 6 noiembrie 2008, vecinii nostri au primit de la FMI un ajutor financiar de 12,3 miliarde euro, cu scopul de a preveni adancirea crizei financiare. Ca si in cazul nostru, pachetul a fost completat cu un ajutor financiar din partea UE si Bancii Mondiale. In total, suma finala a ajuns tot la 20 miliarde euro.

Care au fost efectele? Dupa semnarea acordului, cursul s-a mentinut mai stabil o perioada, insa atunci cand sentimentul regional s-a agravat, acordul cu FMI nu a putut impiedica o depreciere destul de agresiva a forintului. De exemplu, cursul euro-forint a urcat de la 255 la 300 in perioada noiembrie 2008-martie 2009.

Beneficiile ajutorului financiar s-au regasit insa pe piata monetara. In ianuarie 2009, directorii FMI declarau ca programul a reusit sa stabilizeze piata financiara maghiara. Mai precis, a avut loc o scadere a dobanzilor, Banca Nationala a  Ungariei reducand intre timp dobanda de politica monetara cu 2 puncte procentuale (de la 11,5% la 9,5%).

Ulterior, dobanzile interbancare au inceput sa scada, iar efectele s-au transmis si in cazul dobanzilor practicate in relatia cu clientii.

Modificarile au fost asimilate mai intai la depozite. Astfel, rata dobanzii la forint s-a redus de la peste 11% in noiembrie 2008 la sub 10% in ianuarie 2009. In cazul produselor de creditare, dobanzile au scazut nesemnificativ in acest interval.

Situatia este fireasca deoarece pe masura ce costul cu atragerea resurselor se diminueaza, bancile pot oferi apoi si imprumuturi mai ieftine. Acelasi lucru este de asteptat sa se intample si in cazul nostru.

Bancile reincep sa dea credite

Un alt efect a fost reluarea creditarii. La fel ca la noi, soldul creditelor a scazut subit in noiembrie 2008, dupa declansarea crizei financiare. Ulterior, insa, programul FMI a permis bancilor sa reia activitatea de creditare.

Pachetul financiar furnizat Romaniei va oferi bancilor autohtone acces la resurse de finantare, astfel ca este de asteptat ca in urmatoarele luni blocajul creditarii sa ia sfarsit.

De exemplu, BERD a anuntat ca va analiza nevoile de finantare ale bancilor de la caz la caz, in special, pentru a sustine creditarea IMM-urilor. Institutia a imprumutat deja Banca Transilvania cu 100 milioane de euro si negociaza o tranzactie similara cu o alta banca importanta.

Obiectivul urmarit pe termen lung este de a ajuta sectorul financiar sa sustina economia, ceea ce va permite ca beneficiile acestui program sa fie resimtite la nivelul intregii economii. In acest fel, se va stopa tendinta de crestere a somajului si vor aparea din nou oportunitati pentru crearea de noi locuri de munca.

Alte articole din Banii & economia

Banii & economia

Referendumul din Italia a tulburat pietele financiare

Moneda europeana a suferit o depreciere semnificativa in fata principalelor valute ale lumii ca urmare a rezultatului referendumului din Italia. In prima faza, euro a cazut la minimul ultimelor 21 de luni in fata dolarului american, insa ulterior a mai recuperat din pierdere. Citeste mai mult

Romanii economisesc, insa mai putin decat vecinii

Romanii continua sa economiseasca in banci, in ciuda dobanzilor foate mici acordate de banci, insa mai putin decat vecinii lor. Potrivit unui studiu realizat de Erste Bank, romanii reusesc sa puna deoparte doar 46 de euro lunar, in medie, de aproape cinci ori mai putin decat un austriac, care depune lunar 216 euro. Citeste mai mult

Opinii recente

de Radu Balas

"In 2014, Februarie, am decis, impreuna cu sotia, sa ne luam locuinta noastra. Am mers la 3 banci ( Bcr, Cec, Raiffeisen) . ..."

Facebook