Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici.

Atacul asupra leului vs. Atacul asupra pietei libere

Autor: Misu Negritoiu |

Publicat in: Banii & economia

 

Atacul fara precedent asupra bancilor comerciale, ca o replica la presupusul atac asupra leului, ne-a luat prin surprindere. Acesta ignora cu prea multa usurinta faptul ca sistemul bancar a finantat dezvoltarea economica din ultimii ani, preluand o buna parte a datoriei externe si contribuind substantial la ridicarea nivelului de trai al cetatenilor


Atacul fara precedent asupra bancilor comerciale, ca o replica la presupusul atac asupra leului, ne-a luat prin surprindere. Recent, sistemul bancar din Romania era calificat de inalti oficiali ca unul solid, sanatos, puternic. Romania pare sa nu aiba probleme majore cu criza finaciara mondiala, fiind la adapost de valurile repetate care spulbera institutii istorice, nu pentru ca piata locala ar fi subdezvoltata,  ci "pentru ca sistemul financiar romanesc este curat". 

Atacul – nemeritat – asupra bancilor, ignora cu prea multa usurinta faptul ca  sistemul bancar a finantat dezvoltarea economica din ultimii ani in Romania, preluand si o buna parte a datoriei externe, si a contribuit substantial la ridicarea nivelului de trai al cetatenilor romani. Criza mult mediatizata a fost de fapt favorizata institutional (eventual prin reglementarile pietei incomplete si imperfecte, intrucit nimeni nu a incalcat regulile pietei!) si operational (prin confruntare in loc de cooperare). 


Pretul de echilibru pe piata valutara este determinat de cerere si oferta



Piata valutara este o piata ca toate celelalte, pretul de echilibru fiind determinat de cerere si oferta.

Participantii pe aceasta piata sunt multi, independenti si bine informati. Daca Romania pretinde ca are "piete functionale" (cel putin asa sunt catologate de Raportul de Tara inaintea intrarii in UE), cursul monedei se stabileste pe piata valutara. Piata valutara, ca de altfel toate pietele, este formata din tranzactii ale unor operatori bine informati, care au optiuni diferite pe baza unor asteptari diferite. Unele sunt chiar opuse. Rezultatul acestor decizii se materializeaza la sfirsitul zilei prin pretul pietei sau, in cazul de fata, cursul de schimb.

Rapoartele analistilor financiari sunt independente



Analistii financiari sunt independenti, iar participantii la tranzactii iau in considerare rapoartele acestora la libera alegere si doar ca o sursa de informare printre altele. La baza informarii operatorilor mari stau rapoartele de cercetare care analizeaza toate conditiile pietei si fac prognoze. Tot inaltii oficiali salutau de curand formarea "unei piete a analistilor financiari", pretins tot functionala.

Rapoartele analistilor ofera informatii pentru documentarea operatorilor pe piata, dar nu-i influenteaza direct. Un operator consulta de obicei mai multe rapoarte si le ia in considerare pe cele mai credibile. De aceea, analistii urmaresc sa fie cat mai tehnici si precisi, altfel pot disparea de pe piata. In institutiile financiare mari, persoanele care executa tranzactiile pe piata (dealerii) si analistii sunt separati in activitatea zilnica.

Analistii sunt independenti si numai constiinta si pregatirea lor le dicteaza ce sa scrie. Sefii lor ierarhicii nu au voie sa le influenteze opiniile si non-analistii (inclusiv dealerii) nu au acces la rapoartele de cercetare decat dupa ce au fost publicate.

Cine ‘face jocul’ pe piata valutara



Pe piata valutara, bancile executa ordinele clientilor lor, prin dealeri; nu bancile comerciale “fac” piata valutara, ci clientii acestora si banca centrala. Pe piata valutara "engros" participa bancile comerciale, care executa comenzilor clientilor proprii, si banca centrala. Asteptarile pe piata interbancara au fost si sunt ca participa si banca centrala, care insa nu anunta, nu este predictibila si nu este transparenta.

De obicei intervine mai tirziu si "netezeste" varfurile pietei sau "surprinde" operatorii. Pe piata se tranzactioneaza valute pentru nevoi curente sau pentru nevoi viitoare. In cadrul "nevoilor viitoare" sunt tranzactionate titluri de protectie a riscurilor valutare (hedging) si titluri de investitii (speculative) sub forma instrumentelor derivate de baza (swap, forward, futures, options). Valuta se livreaza pe loc (spot) si la termen.

Si intr-un caz si in celalalt, pozitiile ramin deschise doua zile sau mai mult. La scadenta, valuta si leii trebuie virati in cont. Cei care nu au lei ii cumpara de pe piata monetara.

Bancile comerciale in “bataia focului”



Desi nu au cauzat “atacul” asupra leului, bancile comerciale sunt prinse in “bataia focului” deschis dinspre banca centrala spre institutiile financiare straine – si sunt acuzate ca opresc glontul. In "istoricele" zile ale "atacului" banca centrala a ales sa "surprinda" operatorii si nu a mai participat la tranzactionare, lasandu-i complet in off-side. Se pare, ca sa-i pedepseasca pentru anumite opinii reflectate in rapoartele unor anlistii care au indus asteptari de depreciere a leului.

Si i-a lasat singuri in arena, anticipand evident ce va urma: vor fi demascati ca speculatori. Oferta de valuta a fost mai mica si cursul a urcat. In afara de valuta pentru nevoi curente s-au tranzactionat, ca de obicei, si titluri la termen (de hedging sau speculative). Dupa ce i-a lasat sa se zbata cateva zile, banca centrala a intervenit si a calmat piata. Adica a rapus speculatorii - cine altii decat marile institutii financiare straine, care pana mai ieri primeau temenele iar azi, blamati pe piata internationala, sunt ridiculizati si in Romania.

Si pentru ca ei nu puteau sa participe direct pe piata, au fost ajutati de “agentii” lor locali, adica bancile comerciale prin care tranzactionau de obicei.


Principiul vaselor comunicante



Cum a influentat atitudinea de pe piata valutara cresterea fara precedent a dobanzilor? Pietele financiare functioneaza potrivit legii vaselor comunicante. Dezastrul s-a mutat in piata monetara interbancara unde, intre timp, banca centrala a "surprins" din nou prin reducerea cantitatii de lei pe care i-a investit in piata valutara. Cererea de lei a crescut si, sub presiunea termenelor de a inchide tranzactiile valutare incepute cu doua zile inainte, multi au platit dobanzi ridicate. Iesind in pierdere, bineinteles.

Dar aceste dobanzi au afectat si alte banci care aveau nevoie de lei pentru activitatea lor curenta. Aceste dobanzi nu s-au transferat insa asupra clientilor si in nici un caz asupra populatiei. De data aceasta, banca centrala a intervenit administrativ: a stabilit dobanda de referinta a pietei (ROBOR) prin decret.

De fapt se schimba regulile jocului fara a fi anuntate in prealabil. Pretul de echilibru pe pietele financiare nu mai functioneaza. Aparenta liberalizare a pietelor a ajuns sa fie regretata. Economia deschisa pune probleme mari de management macroeconomic, pe care se pare ca nu le stapinim. Pe fondul destabilizarii sistemului financiar international se accentueaza interventionismul.

Jos cu Adam Smith si Milton Friedman. Sa vina Keynes si poate chiar Marx.

Misu Negritoiu este director general si CEO Wholesale Banking la ING Bank.

Alte articole din Banii & economia

Banii & economia

Referendumul din Italia a tulburat pietele financiare

Moneda europeana a suferit o depreciere semnificativa in fata principalelor valute ale lumii ca urmare a rezultatului referendumului din Italia. In prima faza, euro a cazut la minimul ultimelor 21 de luni in fata dolarului american, insa ulterior a mai recuperat din pierdere. Citeste mai mult

Romanii economisesc, insa mai putin decat vecinii

Romanii continua sa economiseasca in banci, in ciuda dobanzilor foate mici acordate de banci, insa mai putin decat vecinii lor. Potrivit unui studiu realizat de Erste Bank, romanii reusesc sa puna deoparte doar 46 de euro lunar, in medie, de aproape cinci ori mai putin decat un austriac, care depune lunar 216 euro. Citeste mai mult

Opinii recente

de IOAN COMANAR

"Am apelat on-line la accesarea unui credit de la Raiffeisen Bank, dupa preaprobarea on-line,am depus toate documentele cerute de functionarul de la ghjiseu. . . apoi ..."

Facebook