Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici.

Randamentul fondurilor de pensii, franat de prea multe titluri de stat

Autor: Marius Serban |

Publicat in: Pensii

 

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private a extins cu inca 1 an perioada in care fondurile de pensii private pot depasi pragul maxim la investitiile in titluri de stat. Masura are ca scop in opinia Comisiei protejarea intereselor participantilor in actualul context economic. Dar cine castiga si cine pierde din aceasta derogare?

In octombrie 2008, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a emis o norma, prin care elimina plafonul maxim pentru investitiile in titluri de stat pentru o perioada de 1 an. Conform legii, fondurile erau obligate sa aloce maxim 70% din portofoliu in titluri de stat. Acum, Comisia a anuntat ca doreste sa extinda aceasta derogare cu inca 1 an.

Ca si in 2008, CSSPP considera ca aceasta masura este in interesul participantilor, deoarece permite ca fondurile de pensii sa nu isi asume riscuri prea mari in actualul context economic. Prin urmare, daca administratorii doresc sa investeasca banii in conditii de maxima siguranta, legea nu ii incomodeaza in niciun fel.


Ce efecte a avut decizia pana acum?



Din noiembrie 2008 si pana acum, ponderea plasamentelor in titluri de stat a ramas in linii mari constanta, in jurul valorii de 58% din portofoliu in cazul fondurilor de pensii obligatorii. Asa cum evidentiaza si Comisia, majoritatea administratorilor au decis sa nu apeleze la aceasta derogare.

La sfarsitul lunii august 2009, fondurile obligatorii unde titlurile de stat detineau cea mai scazuta pondere erau AZT Viitorul Tau (54,6%), Eureko (57%), Aripi (57,1%), ING (58,5%) si BCR (58,9%).


Daca ne uitam la performanta acestor fonduri de la lansare, putem observa ca acestea tind sa fie si printre cele mai performante. Randamentul de la lansare este cel mai inalt la ING (23,2% in perioada mai 2008-august 2009). AZT a obtinut un randament de 19,2%, Eureko - 14,5%, Aripi – 15%, iar BCR – 13,9%.

Ce s-a intamplat insa cu fondurile care au investit masiv in titluri de stat si au apelat la derogarea CSSPP ? In august 2009, ponderea titlurilor de stat depasea 70% la BRD (71,50%), Prima Pensie (71,5%), OTP (72,3%) si KD (78,4%).

Randamentul de la lansare al acestora este de 9,3% la BRD, 5% la Prima Pensie, 8,6% la OTP si 10% la KD. Practic, daca ne uitam in tabelele comparative de pe Conso, acesta sunt fondurile obligatorii care au obtinut cele mai slabe performante.


Cine castiga si cine pierde?



Asa cum se poate observa, fondurile excesiv de prudente au obtinut castiguri mai mici, astfel ca banii participantilor au fost fructificati mai slab. In schimb, fondurile care au cautat plasamente mai riscante au afisat rezultate mai bune.

Datele de mai sus au validat regula de baza a investitiilor: randamente mai inalte se obtin prin asumarea unor riscuri mai mari.

Din acest punct de vedere, decizia CSSPP de a incuraja in continuare administratorii sa nu isi asume nici un risc (pentru ca titlurile de stat sunt, prin natura lor, investitii cu risc zero), s-ar putea sa nu fie pe termen lung in interesul participantilor. Ei se vor alege cu un castig mic, dar sigur, in locul unuia mai mare, dar mai riscant.

Este adevarat ca atunci cand pietele financiare sunt agitate, este bine sa stai deoparte. Insa, daca astepti prea mult, orice investitor stie ca se pierd oportunitati. Iar rolul fondurilor de pensii este sa isi asume riscuri, deoarece orizontul de investitie de peste 20 ani le permite acest lucru.

Pe de alta parte, pietele financiare nu mai sunt nici pe departe la fel de agitate ca in toamna anului trecut, cand dobanzile interbancare cresteau abrupt, iar leul traversa o depreciere rapida. In prezent, dobanzile s-au stabilizat, la fel si cursul de schimb. In concluzie, sunt premise ca fondurile de pensii sa isi diversifice plasamentele si in alte zone decat in sectorul guvernamental.
 

Alte articole din Pensii

Pensii

Cum ne afecteaza reducerea contributiei la Pilonul II de pensii?

Contributia la Pilonul II scade, de anul viitor, la 3,75% din salariul brut, a decis Guvernul. Ce inseamna aceasta reducere de contributie pentru viitorii pensionari? Chiar daca oficialitatile au dat asigurari ca nu va fi afectata contributia virata in suma neta, calculele economistilor le contrazic. Citeste mai mult

Un raport al Comisiei Europene releva ce va intampla cu Pilonul II de pensii

Intentia autoritatilor romane cu privire la Pilonul II de pensii prinde, pentru prima data, contur intr-un document oficial. Insa nu al Guvernului, ci al Comisiei Europene. In Raportul institutiei publicat recent se mentioneaza faptul ca Guvernul are in vedere o reversare a reformei sistemului de pensii din 2008. Citeste mai mult

Opinii recente

de Valerica Stana

"Buna ziua, Ma numesc Stana Valerica,din jud. Dambovita. Povestire pe scurt:Am luat un tel de la e mag cu creditare online. Produsul a ajuns la mine impreuna ..."

Facebook