Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici.

Bursa romaneasca este suficient de mare pentru fondurile de pensii

Autor: Iulian Panait |

Publicat in: Investitii

 

Lichiditatea scazuta nu este o problema reala, astfel incat fondurile de pensii sa nu investeasca pe bursa romaneasca. Ele nu ar influenta semnficativ evolutia actiunilor, decat poate conjunctural. In plus, daca nu investesc in actiuni, atunci nu vad ce rost are existenta lor, pentru ca plasamente in depozite si obligatiuni stim cu totii sa facem.
 
Fondurile de pensii sunt printre cei mai importanti investitori institutionali. Prezenta lor ofera mai multa stabilitate burselor atenuand variatiile puternice pe care altfel le pot provoca intrarile si iesirile de capitaluri straine speculative carora doar investitorii de retail nu le pot face fata. Asa se intampla peste tot in tarile civilizate cu traditie in economia de piata.
 
Deocamdata in Romania participarea lor la activitatea bursiere este foarte slaba, si asta din mai multe motive, unele obiective altele mai putin. Fiind abia la inceput, fondurile de pensii romanesti nu dispun deocamdata de capitaluri suficiente pentru a avea un cuvant de spus in economie sau pe pietele financiare. De asemenea actuala conjunctura a economiei si burselor a justificat o abordare foarte prudenta astfel ca in prezent doar circa 2,5% din activele fondurilor romanesti de pensii sunt plasate in actiuni (romanesti sau straine).
 

Managerii dau vina pe dimensiunea redusa a pietei

 
Interesant insa este ca managerii fondurilor de pensii romanesti spun printre altele ca nu investesc pe bursa romaneasca si din cauza dimensiunilor reduse ale pietei si in principal a lipsei de lichiditate. Recent am vazut un reprezentant de seama din industria de pensii private calculand ca daca fondurile din pilonul II ar investi in actiuni romanesti 20% din toate sumele primite sub forma de contributii, s-ar ajunge ca in 2013 sa aiba detineri de circa 5 miliarde de lei ceea ce este aproximativ egal cu intregul free float de la BVB din clipa de fata. Acest calcul era apoi folosit ca argument in favoarea teoriei deja prezentate mai sus, si anume ca fondurile de pensii private nu pot actiona firesc la BVB din cauza ca in curand s-ar sufoca din lipsa de lichiditate.
 
Parerea mea este ca lucrurile nu stau chiar asa. Prima eroare care se face este ca se considera ca valoarea de astazi a free-floatului bursier va ramane neschimbata pana in 2013. Lucrul asta mi se pare extrem de putin probabil. Asa cum bursa a scazut de zece ori in doi an, ar putea foarte bine sa creasca de trei – cinci ori pana in 2013. Dovada ca acest lucru este posibil sta ascensiunea de 75% a BET-XT din perioada februarie – mai a anului curent. Daca s-ar intampla asta, atunci evident ca valoarea free floatului va fi corespunzator mai mare. Desigur si preturile la care fodurile de pensii vor cumpara pe parcursul celor cinci ani nu vor fi identice cu cele de astazi (foarte scazute) ci in mod normal vor creste proportional cu tendinta generala de piata.
 

Capitalizarea bursiera va creste

 
Si atunci, ajungem la concluzia ca chiar daca s-ar investi in actiuni romanesti acei 20% din totalul sumelor colectate (ceea ce pare un scenariu super optimist avand in vedere ca acum fondurile de pensii de abia daca au 2,5% - 3% din bani investiti in actiuni iar pana anul viitor se vorbeste despre cresterea acestui procent la circa 5%), ponderea in totalul free-floatului bursier ar putea sa fie de numai 20-30%. Si asta fara sa mai punem in calcul faptul ca in cinci ani capitalizarea si free-floatul ar putea creste nu doar ca efect al trendului pietei ci si ca urmare a listarii de noi companii importante (acelea despre care se vorbeste atat de mult in prezent si care poate ca in cinci ani vor reusi pana la urma sa ajunga pe piata).
 
Cred ca daca cele 14 fonduri de pensii ar ajunge in cinci ani sa detina impreuna 30% din free-floatul de la BVB asta nu ar constitui o problema majora de exit pentru nici unul dintre ele. Pentru ca oricum se presupune ca exit-ul nu vor incepe sa-l faca mai devreme de 20-30 de ani si pentru ca cel mai probabil nu vor face acest exit cu toate simultan. Cu atat mai mica ar fi problema cu cat oricum nu vor investi toti acesti ipotetici 20% din bani in actiuni romanesti, ci foarte probabil o parte va fi directionatata catre companii tranzactionate pe pietele externe.
 
Nici macar pe termen foarte scurt fondurile de pensii nu au o problema reala de lichiditate la BVB. Daca ar fi sa ne referim numai la anul 2009 si sa mergem pe scenariul optimist, consideram ca 20% din sumele colectate in acest an vor fi investite in actiuni romanesti. Asta ar fi echivalent cu ordine de cumparare de 4,6 milioane de euro pe luna, adica mai putin de 210 mii de euro echivalent mediu zilnic, in conditiile in care rulajul mediu al BVB dintr-o singura sedinta a fost anul acesta de circa 3-4 milioane de euro. Adica ordinele lor de cumparare ar putea reprezenta maxim 10% din rulajul mediu zilnic al pietei. In aceste conditii este destul de greu de crezut ca ar avea vreo problema reala sau ca ar influenta puternic evolutia preturilor actiunilor romanesti, decat poate doar conjunctural si pe perioade foarte scurte de timp.
 

Fara plasamente in actiuni, randamentele abia depasesc inflatia

 
Si mai este un aspect care merita adus in discutie. Daca fondurile romanesti de pensii nu investesc in actiuni, atunci eu unul nu prea vad ce rost mai are existenta lor. Anul trecut randamentele pe care le-au adus (din plasamente facute aproape exclusiv in depozite, titluri de stat si obligatiuni) abia daca au depasit inflatia. Practic din banii pe care mi i-am plasat singur la banca la inceputul anului (intr-un cont de economii pentru care nu se plateste impozit pe dobanda) am obtinut un randament mai bun decat ceea ce mi-a adus fondul privat de pensii la care sunt contributor. Motivul este foarte simplu: fondul de pensii percepe lunar comisioane de administrare care fac ca randamentul final sa fie comparabil sau chiar mai mic decat cel al unui depozit bancar pe care si-l poate face orice persoana fizica. Chiar daca fondul obtine de la banca o dobanda mai buna pentru ca are putere sporita de negociere, acest surplus se duce in cea mai mare parte in cheltuielile de functionare.
 
Deci daca o persoana fizica ar fi disciplinata si ar alimenta in fiecare luna un cont bancar de economii, randamentul pe care l-ar obtine la pensionare ar fi cel putin comparabil (daca nu aproape sigur mai mare) decat cel pe care i l-ar aduce un fond de pensii care nu investeste deloc in actiuni, ci doar in tituri de stat, depozite si obligatiuni.

Asadar fondurile de pensii pot face o diferenta reala si isi pot demonstra cu adevarat utilitatea numai daca investesc inteligent si oportun o parte din bani in actiuni si alte instrumente ale pietei de capital pentru a reusi, ca pe ansamblul celor 20-30 de ani de contributie, sa aduca fiecarui participant un randament mediu mai mare decat cel din piata monetara.

Acest articol nu reprezinta o recomandare de investitii

Iulian Panait este presedinte la KTD Invest.

Alte articole din Investitii

Investitii

Instrument de promovare pentru companiile listate

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) isi diversifica modalitatile de promovare a companiilor listate in fata investitorilor. Institutia pregateste lansarea unui portal care va contine informatiile referitoare la o companie grupate in acelasi loc. In plus, acestea vor fi extinse fata de cele existente in prezent. Citeste mai mult

Puteri sporite pentru EIOPA in protectia consumatorilor

Implementarea reglementarilor europene care vizeaza produsele financiare complexe (PRIIPs) merge mai departe. Comisia Europeana a finalizat, recent, cadrul de reglementare care ofera EIOPA mai multe parghii pentru a interveni in cazul produselor de investitii care afecteaza protectia consumatorilor. Citeste mai mult

Opinii recente

de Radu Balas

"In 2014, Februarie, am decis, impreuna cu sotia, sa ne luam locuinta noastra. Am mers la 3 banci ( Bcr, Cec, Raiffeisen) . ..."

Facebook