Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici.

De ce luptele pentru SIF-uri nu ranesc bursa?

Autor: Marius Serban |

Publicat in: Investitii

 

Dinamica SIF-urilor dupa adunarile generale ale actionarilor a confirmat in mod clar ca investitorii nu penalizeaza scandalurile generate de luptele pentru putere si niciun asa zis management pasiv si ineficient al vechilor sefi ai societatilor de investitii financiare care practic au primit girul investitorilor pentru un nou mandat de patru ani.
 
Rezultatele adunarii generale a actionarilor (AGA) de la SIF Banat Crisana din acest an, unde au fost realesi vechii administratori sunt contestate atat la CNVM si foarte probabil vor fi atacate si in instanta de diferite grupuri de investitori reprezentate de Banca Transilvania si casa de investitii Capital Partners. Pe motiv ca ar actiona concertat, acestora le-a fost suspendat dreptul de vot pentru pachete de actiuni reprezentand cumulat peste 15% din actiunile detinute. Trebuie spus ca deciziile AGA, inclusiv votul noului CA s-au luat in baza unui cvorum comparabil cu cel corespunzator actiunilor carora le-au fost suspendate dreptul de vot.
 
Dupa un astfel de scandal, era de asteptat o penalizare a cotatiilor SIF-urilor, si in special a SIF1, unde conducerea actuala este foarte vulnerabila in conditiile contestatiilor vehemente manifestate de o buna parte dintre actionarii activi. Una peste alta, buna administrare a acestei societati de investiti in acest an (si chiar mai mult) va fi afectata, nefiind clar daca aceasta societate de investitii are sau nu un consiliu de administratie valid.
 
Numai ca titlurile emise de SIF Banat Crisana s-au apreciat asemenea celor emise de celelalte societati de investitii financiare, cu circa 20% in primele trei sedinte de tranzactionare dupa desfasurarea AGA.
 
In ansamblu, indicele BET FI a castigat peste 70% in aprilie, iar de la inceputul anului titlurile SIF-urilor s-au apreciat cu circa 47%. Recuperarea puternica din ultima perioada a fost generata de o perceptie mai optimista a investitorilor ce au socotit ca minimele atinse in 24 februarie sunt nejustificat de joase prin raportare la ceea ce inseamna portofoliile SIF-urilor si perspectivele activelor detinute, in special a participatiile minoritare la BRD si BCR.  
 

Reactia bursei este surprinzatoare ... doar la prima vedere

 
Ca atare toate discutiile purtate in media si acuzele razboinice intre diferitele grupuri de investitori si vechi manageri ai SIF-urilor de dinainte de AGA au ramas “nesanctionate” in cotatiile actiunilor. Nu este prima data cand bursa nu penalizeaza anumite scandaluri pentru preluarea unor pozitii in conducerea SIF-urilor.
 
Numirea acum cativa ani a omului de afaceri Dinel Staicu in consiliul de adminstratie al SIF Oltenia si ulterior in pozitia de presedinte al SIF, cumulativ cu pozitia de director general al societatii nu a facut ca SIF5 sa fie mai putin preferat de investitori comparativ cu celelalte SIF-uri. Omul de afaceri era anchetat de DNA in legatura cu falimentul BIR si in plus mai exista un dosar pentru o acuzatie de frauda legata de anumite contracte comerciale cu Transgaz. Nici lupta pentru putere de la SIF5 dintre Dinel Staicu si principalul investitor in actiuni SIF si anume omul de afaceri din Galati, Catalin Chelu nu a facut ca SIF5 sa fie penalizat de jucatorii la bursa.
 
Se vede astfel ca bursa reactioneaza in baza perceptiei investitorilor referitoare la diferenta intre pretul de piata al SIF-urilor si calitatea activelor lor asa cum este ea ”masurata” mai mult sau mai putin subiectiv sau mai mult sau mai putin corect dupa diferite criterii.
 
Restul sunt doar povesti sau amanunte picante pentru ca, in fapt, investitorii sunt “resemnati” sau pur si simplu iau ca atare un anume tipar de administrare a SIF-urilor care in mod obiectiv ar fi si foarte dificil de schimbat de catre un grup revolutionar de actionari. Acestia ar trebui sa isi asume o responsabilitate uriasa in baza unui program care sa primeasca si girul AGA.
 
Or pana in prezent nimeni nu a adus in discutie asa ceva, ci a fost vorba numai de acuze, declaratii ambitioase si idei savante, dar fara substanta reala, vehiculate in media. Nici un grup de actionari ce a militat pentru mult trambitata schimbare la fata a SIF-urilor prin impunerea unui consiliu de administratie cu multi oameni noi, nu a venit in schimb la AGA sa propuna o alternativa de administrare a acestor societati, adica un plan concret de management al SIF-urilor cu care sa solicite un mandat de patru ani din partea tuturor actionarilor. Este la fel de adevarat ca nici dinspre vechii sefi ai SIF-urilor nu s-au auzit propuneri concrete cu care sa castige increderea publicului investitor.
 
Dar totusi asteptarile erau altele de la investitorii profesionisti, in sensul de a veni cu argumente concrete in incercarea de a dovedi ca sunt alternative viabile la asa numitii baroni ai SIF-urilor. Mai ales ca administrarea SIF-urilor este doar la prima vedere una simpla. Ea presupune decizii foarte delicate de vanzare a unor pachete de actiuni importante si orientarea spre investitii in anumite sectoare de activitate si catre anumite tipuri de companii.
 
Fiind investitori financiari, logica activitatii lor este sa investeasca in companii pe care sa le vanda in cativa ani cu profit. Insa, inainte de a investi trebuie sa stranga banii necesari si ca atare mai intai trebuie sa vanda din ce au prin portfolii.
 
Toate acestea presupun decizii foarte dificile care implica un anumit management de portofoliu care sa reprezinte implementarea unei strategii clar definite ce ar trebui in prealabil sa primeasca girul explicit al AGA. Or in discutiile ce au premers adunarile generale ale actionarilor din acest an nu au existat astfel de preocupari din partea “combatantilor” la pozitiile din consiliile de administratie ale SIF-urilor.  
 
De aceea, in lipsa unor planuri concrete de administrare strategica a SIF-urilor pe termen mediu si lung, piata bursiera ramane macar masura destul de exacta a asteptarilor pe care ar trebui sa le aiba de la actualele CA-uri de la SIF-uri. Cu alte cuvinte un management catalogat drept pasiv poate fi un lucru mai bun decat un management agresiv, eventual cu valente considerate excentrice, care in plus nu este transparent atunci cand solicita mana libera pentru un program radical de administrare.
 

Foarte probabil, limita de detinere va creste curand la 5%

 
In concluzie, SIF-urile au fost si raman o colectie de active unde ponderea reala a valorii participatiilor minoritare la BCR si BRD reprezinta cel putin 75% din valoarea totala a activelor lor. Si oricat de priceputi administratori ar angaja actionarii la SIF-uri, mare lucru din aceasta stare de fapt nu se va putea schimba in urmatorii ani.
 
In aceste conditii, oportunitatea investitiei in SIF-uri va fi privita in functie de marimea discountului dintre preturile de piata ale actiunilor lor si valoarea reala a activelor lor. Si, asemenea ultimei luni, atunci cand investitorii cred ca discount-urile sunt mari nu mai conteaza nici chiar faptul ca activitatea unui SIF ar putea fi blocata in instanta prin anularea deciziei privind CA-ul numit la AGA.
 
Totusi, zarva de la adunarile generale ale actionarilor de la SIF-uri va avea un efect foarte concret si benefic pentru preturile actiunilor SIF pe termen mediu si lung. Legea SIF-urilor va fi foarte probabil modificata pana la sfarsitul anului prin cresterea limitei de detinere de actiuni SIF de la 1% la 5%. Ceea ce va reprezenta un factor de atractivitate in plus pentru investitorii institutionali (acestia de obicei nici nu voteaza in cadrul AGA). In paralel se lucreaza, insa, pentru o definitie mai clara si mai putin contestabila a unui grup de investitori care sunt considerati a actiona in mod concertat.
 
Lipsa de precizie a acestei definitii a facut posibile conflictele de la SIF-uri si, in mod special, scandalul de la SIF Banat Crisana. Chiar daca nici viitoarea definitie nu va asigura linistea corporativa la alegerile de la SIF-uri, este clar ca asa zisul grup “concertat” se va putea ascunde mai in liniste si fara emotii in spatele unei limite de 5%, decat cel al actualei limite de 1%.
 

Si ca atare privind lucrurile atat prin prisma investitorilor sofisticati straini, dar si al grupurilor de investitori autohtoni militanti in cadrul AGA, o limita de 5% va alimenta o cerere stabila la bursa pentru actiunile SIF, ceea ce este o veste buna pentru micii actionari care ar putea beneficia de cresteri mai rapide ale cotatiilor acestor actiuni pe termen mediu si lung.

Acest articol nu reprezinta o recomandare de investitii

Alte articole din Investitii

Investitii

Instrument de promovare pentru companiile listate

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) isi diversifica modalitatile de promovare a companiilor listate in fata investitorilor. Institutia pregateste lansarea unui portal care va contine informatiile referitoare la o companie grupate in acelasi loc. In plus, acestea vor fi extinse fata de cele existente in prezent. Citeste mai mult

Puteri sporite pentru EIOPA in protectia consumatorilor

Implementarea reglementarilor europene care vizeaza produsele financiare complexe (PRIIPs) merge mai departe. Comisia Europeana a finalizat, recent, cadrul de reglementare care ofera EIOPA mai multe parghii pentru a interveni in cazul produselor de investitii care afecteaza protectia consumatorilor. Citeste mai mult

Opinii recente

de Radu Balas

"In 2014, Februarie, am decis, impreuna cu sotia, sa ne luam locuinta noastra. Am mers la 3 banci ( Bcr, Cec, Raiffeisen) . ..."

Facebook