Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici.

BNR doreste scumpirea creditelor in lei

Autor: Marius Serban |

Publicat in: Banii & economia

 

Banca centrala incearca sa tempereze cresterea creditului in lei, prin intarirea masurilor administrative. Majorarea rezervelor minime obligatorii este folosita acum de BNR atat pentru stoparea creditului in valuta, cat si a celui in moneda nationala. Chiar si in aceste conditii, cresterea dobanzilor la creditele in lei nu este certa.

Pe 27 iunie, BNR a decis sa majoreze rata dobanzii de politica monetara cu 0,25%, pana la 8,75%. In paralel, rata rezervelor minime obligatorii la lei a fost saltata de la 16% la 20%. Deciziile au ca scop temerarea presiunilor inflationiste, aflate in crestere.

Ultimele date statistice indica, in viziunea BNR, o crestere nesustenabila a consumului intern. Expansiunea are la baza amplificarea deficitului comercial si dinamica accelerata a creditului neguvernament, in special in moneda nationala. In acest sens, guvernatorul Mugur Isarescu sublinia ca imprumuturile in lei acordate populatiei au crescut cu 110% in perioada mai 2005-mai 2006.

De asemenea, prin pachetul de masuri adoptat, banca centrala incearca sa atenueze impactul majorarii cheltuielilor guvernamentale din a doua parte a acest an. Relaxarea bugetara va crea presiuni suplimentare, atat asupra deficitului extern, cat si asupra inflatiei, precizeaza Isarescu.

Care va fi impactul ?

Modificarea cu 0,25% a ratei dobanzii de politica monetara nu este de asteptat sa aiba un impact semnificativ. In februarie 2006, BNR a urcat rata dobanzii cu 1 procent, fara ca acest lucru sa se resimta in piata. Rata medie a dobanzii la creditele in lei pentru populatie a ramas aproape nemodificata, concurenta dintre banci anuland efectul scontat de BNR.

Cresterea dobanzii are insa rolul de a influenta anticipatiile investitorilor. Cursul de schimb este principalul instrument de politica monetara in lupta cu inflatia. In ultima vreme insa, mecanismul s-a intrerupt pentru ca leul s-a depreciat, pe fondul unui interes in scadere al investitorilor straini pentru plasamentele pe piata romaneasca. Acestia au inceput sa fie atrasi de cresterile de dobanda din Statele Unite si cele din zona euro, care se asteapta sa continue. Prin majorarea usoara a dobanzilor la lei, BNR incearca sa contracareze aceasta tendinta. In plus, pasul mic de crestere semnaleaza ca banca centrala nu doreste sa-si epuizeze din start tot potentialul de majorare al dobanzilor, fiind posibile noi ajustari similare.

In schimb, dobanzile in lei la credite si depozite este probabil sa fie afectate semnificativ de majorarea rezervelor minime obligatorii. Acestea reprezinta sumele pe care bancile trebuie sa le depuna la BNR, fara a le putea valorifica prin credite. Banii sunt remunerati de banca centrala la o dobanda de 1,7%, in timp ce bancile platesc la depozite dobanzi mai mari de 5%. Astfel, cresterea rezervelor va genera costuri suplimentare pentru banci, pe care le vor acoperi fie prin majorarea dobanzilor la credite, fie prin scaderea randamentelor la depozite.

Institutiile financiare care dispun de un excedent mare de resurse in lei, cum sunt marile banci universale, vor suferi pierderi mai importante si vor fi tentate sa majoreze dobanzile la credite. In schimb, bancile fara o retea extinsa care nu atrag un volum mare de depozite de la populatie ar putea profita de actuala situatie pentru a castiga clienti. Rezervele minime in lei se constituie doar pentru sumele atrase, cu scadenta mai mica de doi ani. Prin urmare, contractarea unor imprumuturi sau emiterea de obligatiuni pe termene mai mari de 2 ani ar evita costul cu rezerva minima si ar permite bancilor mai mici sa ofere credite mai ieftine decat concurenta.

Efectele concurentei

Cel mai probabil, insa, masura doar va stopa procesul de reducere a dobanzilor la credite. Trebuie avut in vedere ca bancile dispun de marje considerabile de profit in operatiunile derulate cu persoanele fizice. Si luand in calcul cresterea competitiei, bancile vor fi fortate sa-si diminueze profitul decat sa piarda cota de piata, care a devenit mult mai greu de recuperat in actualele conditii.

Un fenomen similar s-a intamplat si la creditele in valuta. BNR a crescut rata rezervelor minime obligatorii la valuta de la 30% in decembrie 2005 la 40% in martie 2006. Masura a produs noi cheltuieli operationale si ar fi trebuit, prin urmare, sa se reflecte in cresterea ecartului dintre dobanzile la credite si cele la depozite. In schimb, diferenta dintre dobanzile in dolari la operatiunile cu persoane fizice s-a redus de la 7,4 in decembrie 2005 la 6,4 puncte procentuale in aprilie 2006. Iar, la tranzactiile in euro, ecartul a crescut nesemnificativ ? de la 6,1 la 6,3 puncte procentuale. Competitia dintre banci si-a spus cuvantul si este posibil ca dobanzile la lei sa aiba un parcurs asemanator.

Alte articole din Banii & economia

Banii & economia

Mediul de afaceri sprijina cota unica de impozitare

Mediul de afaceri face front comun pentru apararea cotei unice de impozitare. Reprezentantii organizatiilor de profil sustin ca aceasta s-a dovedit a fi cea mai eficienta politica fiscala din Romania. Pe de alta parte, impozitul pe gospodarie ar presupune dificultati importante pentru populatie la declarare si plata si venituri reduse la buget. Citeste mai mult

Finantele readuc in discutie poprirea electronica

Poprirea electronica a conturilor bancare revine in atentia autoritatilor, dar ramane in stadiul de proiect. La aproape un an de la anuntul fostului ministru al Finantelor Publice, Anca Dragu, privind implementarea popririi electronice, Ministerul publica proiectul de ordin in acest scop. Citeste mai mult

Opinii recente

de Valentina Dragan

"Sa va povestesc ce am patit cu ING si cum am devenit sclavul lor pe 30 ani În anul 2008 am luat un credit ..."

Facebook