Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici.

Curtea Europeana de Justitie a dat dreptate Comisiei Europene in litigiul cu MasterCard

Autor: Conso |

Publicat in: Carduri

 

Curtea Europeana de Justitie a respins sesizarea MasterCard privind anularea deciziei Comisiei Europene referitoare la comisioanele multilaterale aplicate tranzactiilor internationale cu carduri.

Printr-o decizie emisa in decembrie 2007, Comisia Europeana a declarat contrare dreptului concurentei comisioanele interbancare multilaterale (CIM) aplicate in cadrul sistemului de plata cu carduri gestionat de MasterCard.

Comisia a considerat ca CIM-urile aveau ca efect stabilirea unui nivel minim al comisioanelor facturate comerciantilor, constituind astfel o restrangere a concurentei prin preturi, in detrimentul acestora. In plus, Comisia a considerat ca nu exista dovezi care sa demonstreze ca aceste comisioane pot genera avantaje de eficienta susceptibile sa justifice efectele lor restrictive asupra concurentei.

MasterCard a sesizat, in martie 2008, Curtea de Justitie a Uniunii Europene pentru a obtine anularea deciziei Comisiei. Cu toate acestea, MasterCard si Comisia Europeana au stabilit printr-un acord ca, pana la finalizarea cazului, nivelul CIM-urilor practicate la tranzactiile transfrontaliere sa fie de 0,2% pentru cardurile de debit, respectiv 0,3% pentru cardurile de credit.

Mai multe institutii financiare au intervenit in sustinerea MasterCard – Banco Santander, RBS, HSBC, Bank of Scotland, Lloyds TSB Bank, MNBA Europe Bank, in vreme ce Marea Britanie si doua asociatii ale comerciantilor (British Retail Consortium si EuroCommerce AISBL) au sustinut in proces pozitia Comisiei Europene.

Curtea Europeana de Justitie a respins actiunea MasterCard, neacceptand argumentatia intemeiata pe necesitatea obiectiva a CIM-urilor pentru functionarea sistemului de plata gestionat de MasterCard. Curtea a apreciat ca era putin probabil ca, in lipsa CIM-urilor, o parte considerabila a bancilor sa inceteze sau sa isi reduca semnificativ activitatea de emitere a cardurilor sau sa-si modifice conditiile de emitere a acestora intr-o masura care ar fi de natura sa ii determine pe titularii acestor carduri sa prefere alte metode sau carduri de plata.

Curtea a ajuns la concluzia ca metodele de stabilire a cuantumului CIM-urilor tindeau, pe de o parte, sa supraevalueze costurile suportate de institutiile financiare la momentul emiterii cardurilor si, pe de alta parte, sa evalueze in mod insuficient avantajele pe care le obtin comerciantii din aceasta modalitate de plata.

La aflarea deciziei Curtii, MasterCard a anuntat ca intentioneaza sa faca apel, subliniind ca prin
aplicarea acesteia, platile se vor scumpi pentru consumatori. “MasterCard pune in balanta atat interesul consumatorilor cat si cel al comerciantilor, pentru ca fiecare dintre acestia sa suporte costul corect care le revine pentru beneficiile pe care le primesc. Hotararea de astazi, daca se va mentine, este defavorabila consumatorilor. De asemenea, va ameninta dezvoltarea continua de tehnologii electronice avansate de plati in Europa, care sunt esentiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri si pentru cresterea economica”, a declarat Javier Perez, presedintele MasterCard Europe.

Alte articole din Carduri

Carduri

MFP incearca sa deblocheze Legea "cash-back"

Legea “cash-back”, intrata in vigoare la inceputul acestui an, nu este inca aplicabila, pentru ca nu are norme de aplicare si nu este corelata cu Legea caselor de marcat. Ministerul Finantelor Publice (MFP) a elaborat, in sfarsit, proiectul de norme care ar putea debloca actul normativ. Citeste mai mult

Cati romani cumpara de pe internet?

Romanii, desi conectati in numar tot mai mare la internet, raman codasii Europei cand vine vorba de cumparaturi online. Din datele pe 2016 publicate de Eurostat reiese ca trei din patru gospodarii din Romania au acces la internet, insa doar 18% dintre acestia au cumparat sau au comandat bunuri sau servicii online. Citeste mai mult

Facebook