Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici.

Nivelul pensiei medii - o comparatie cu Spania si cateva concluzii

Autor: Dan Palangean |

Publicat in: Banii & economia

 

Pensia medie a depasit pentru prima data in Spania pragul psihologic de 900 de euro in luna aprilie 2016, ceea ce a ridicat obligatiile de plata la cifra record de 8,45 miliarde euro, potrivit publicatiei spaniole ”20 minutos”. Sumele alocate prin bugetul public in acest scop au crescut cu trei procente fata de aceeasi  luna a anului precedent. O comparatie cu situatia din Romania apare ca utila.

Pensia medie din Spania a urcat in aprilie 2016 cu 1,88% fata de aprilie 2015, in timp ce numarul de persoane aflate in plata a avansat cu 1,07%. Ceea ce inseamna o majorare a efortului financiar din partea statului distribuita in proportie cam de doua treimi pentru cresterea cuantumului pensiei individuale cu 1,88%, cealalta treime urmand sa rezulte din sporul anual al numarului de pensionari.
Am ales aceasta tara pentru o comparatie cu Romania, deoarece se pot trage concluzii utile pentru evolutia pe viitor a finantarii sistemului public de pensii. Inclusiv la orizontul anilor 2030, cand se va atinge la noi si pentru femei varsta legala de iesire din activitate. Si cand vom asista la socul iesirii din activitate a generatiei ”decreteilor”.

Datele esentiale, pe scurt


Pozitionarea cu numar dublu de pensionari la o populatie ceva mai mare decat dubla, cultura sociala asemanatoare si afinitatile izvorate din apartenenta la latinitate, precum si perioadele similare scurse (la noi atunci, precum la ei acum) de la integrarea in UE si in zona euro se pot dovedi utile in acest sens.
Precum si posibilitatea de a avea atunci o raportare solida la pensiile celor din comunitatea romana extinsa care traieste, se afla acum in activitate si se va retrage din activitatea depusa in Spania.

Indicator    
Spania 
Romania Raport
PIB/locuitor (euro)
23.100
7.200 
320%
Nivelul preturilor (UE=100%)  
96,5%
49,8% 
194%
PIB/locuitor pps (UE=100%)
91%  
55% 165%
Populatia rezidenta (mii persoane, 2015) 46.449 
19.861
233%
Nr. pensionari  de asigurari sociale 9.378.369 4.679.043
200%
Ponderea pensionarilor        20,2%
23,6%       86%
Pensia medie (euro) 
900,5 208,2  433%
Puterea de cumparare a pensiei (euro pps) 1.036 418 248%
Crestere anuala pensie medie 
1,88%
5,00% 38%

 
De retinut si faptul ca in calculul pensiei medii se includ, in cazul ibericilor, toate sumele stabilite ca drepturi legale de tip contributiv pentru iesirea din activitate pentru limita de varsta, incapacitate permanenta, pensii de urmas si pensii de ajutor social. Adica la fel ca si la noi.
Din datele prezentate, rezulta ca, pe masura ce vom avea inevitabil o convergenta inevitabila a preturilor si o apropiere de practica europeana in materie de nivel al pensiilor (vezi raportul actual de 433% dintre pensiile medii si de 248% ca putere de cumparare fata de ”doar” 320% la PIB/locuitor, respectiv 165% la nivelul PIB/locuitor ajustat la puterea locala de cumparare) va trebui sa majoram destul de substantial pensiile acordate fiecarei persoane.

Modificarea paradigmei de indexare


Mai grav, insa, din evolutia pe ultimii ani a numarului de pensionari de asigurari sociale de stat se poate observa ca nu a existat inca o presiune in sensul majorarii numarului de beneficiari. Ori aceasta reprezinta in Spania, dupa cum aratam mai sus, peste o treime din efortul bugetar suplimentar care va trebui facut de la an la an.

Ori, noi de-abia ne aflam în faza de stabilizare a numarului de beneficiari ai pensiei, dupa un numar de ani in care posibilitatea de majorare a valorii punctului de pensie nu ca a fost franata de cresterea numarului de beneficiari dar a fost chiar ajutata de reducerea lui. De la 4,77 milioane pensionari in 2010 am coborat la un numar stabilizat la 4,68 milioane din 2013 si pana la finele primului trimestru din 2016.Perioada in care cresterea anuala a nivelului pensiei medii s-a situat intre 4% si 5%, cu o usoara tendinta de accelerare.

Fata de ceea ce ne asteapta odata cu manifestarea fenomenului de îmbatranire a populatiei, am avut chiar posibilitatea de a majora suplimentar pensiile in raport cu efortul bugetar necesar firesc in cazul cresterii de tip spaniol a numarului de pensionari, situata la peste 1%. Implicit o majorare anuala a sumelor alocate de la buget cu peste 1% chiar si in absenta indexarii pensiilor.

In curand, insa, socul trecerii la politica natalista dura a regimului Ceausescu, incepand cu anul 1968, dupa interzicerea prin lege a avortului, va genera ritmuri de crestere a numarului de pensionari peste practica europeana .Acest lucru se va vedea exact ]n conditiile reducerii numarului de salariati din ale caror impozite va trebui constituit fondul de asigurari sociale necesar achitarii pensiilor. Una peste alta, o abordare strategica si sustenabila pe termen lung va trebui sa tina cont de proportia dintre efectul indexarii, singurul avut in vedere acum, si cel al majorarii numarului de pensionari, simultan cu deteriorarea raportului de dependenta.

Dan Palangean este consultant strategie la Banca Nationala a Romaniei

Alte articole din Banii & economia

Banii & economia

Romanii economisesc, insa mai putin decat vecinii

Romanii continua sa economiseasca in banci, in ciuda dobanzilor foate mici acordate de banci, insa mai putin decat vecinii lor. Potrivit unui studiu realizat de Erste Bank, romanii reusesc sa puna deoparte doar 46 de euro lunar, in medie, de aproape cinci ori mai putin decat un austriac, care depune lunar 216 euro. Citeste mai mult

Romanii spun ca o duc mai bine decat acum trei ani

Situatia financiara a romanilor s-a imbunatatit in ultimii trei ani si tot mai multi oameni reusesc sa puna bani deoparte, reiese dintr-un studiu comandat de Provident Financial Romania. Peste 75% dintre romani considera ca au un nivel de trai mediu sau peste medie si venituri suficiente pentru un trai decent. Citeste mai mult

Opinii recente

de Radu Balas

"In 2014, Februarie, am decis, impreuna cu sotia, sa ne luam locuinta noastra. Am mers la 3 banci ( Bcr, Cec, Raiffeisen) . ..."

Facebook