Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu modul de utilizare a acestor informatii si cu politica de utilizare a cookie-urilor. Afla detalii aici.

Lamuriri privind raportul dintre pensie si salariu (4). Cum a trecut bugetul de pensii de pe excedent pe deficit

Autor: Conso |

Publicat in: Banii & economia

 

In ultimii zece ani, bugetul pentru pensii a trecut de la un excedent de 10% in raport cu contributiile achitate de catre salariati la un deficit ceva mai mare de 50% din acestea. Simultan, pensiile au trecut de la situatia in care ar fi trebuit sa fie cu 10% mai mari decat cele platite efectiv la cea in care, subventionate de la bugetul de stat, au fost marite pe considerente politice cu 50%.

In 2006, la contributii de asigurari de 20,2 miliarde lei au corespuns cheltuieli de 18,5 miliarde lei cu pensiile, nefiind necesare subventii de la bugetul de stat. Deja, pe fondul majorarii puternice a valorii punctului de pensie, in 2008 se trecuse la subventii de 1,4 miliarde lei. Pragul de 10 miliarde lei a fost depasit in 2010 iar tendinta a fost crescatoare.

Astfel incat in 2015 a fost nevoie de transferuri de 18,4 miliarde lei (peste patru miliarde de euro) din sumele colectate drept impozite directe si indirecte (impozit pe venit, impozit pe profit, TVA, accize etc.) pentru a sustine bugetul asigurarilor sociale. Mentionam ca acesta trebuie obligatoriu, prin lege, sa fie echilibrat daca veniturile proprii nu acopera cheltuielile (pensiile platite si cheltuielile aferente).

Pe parcursul ultimilor zece ani, gradul de acoperire a cheltuielilor cu pensiile din contributiile achitate de catre salariati, ce descrie redistribuirea rezultatelor muncii intre categoriile din societate,a scazut de la 110% in 2006 la doar 66% in 2015. Momentul de cotitura a fost in 2008, cand pensiile au devenit mai mari fata de posibilitatile rezultate taxarea salariilor.

Urmare a masurilor repetate si exagerate de indexare in raport cu posiblitatile, precum si a interventiei bizare a justitiei de la mijlocul lui 2010 pentru temperarea acestor indexari, a urmat o adevarata explozie a deficitului bugetului de asigurari sociale. Pe parcursul urmatorilor doi ani, valoarea pensiilor platite efectiv a urcat la 135% fata de posibilitatile reale.

Dupa ce a atacat pragul de 40% surplus stabilit arbitrar (fara legatura directa cu activitatea economica si cu modificarile de fiscalitate) in 2011, procentajul sporului de venituri pentru pensionari - stabilit politic -a mai fost temperat pana in 2013. Pentru ca in perioada 2014 – 2015 sa revina in forta si sa urce la un ingrijorator 50%.

Practic, am trecut de la un sistem echilibrat in 2006 – 2007, la un dezechilibru major pe parcursul a doar opt ani. Avand de acoperit un deficit cronic cifrat la circa trei miliarde de euro anual in intervalul 2011 – 2014 si majorat la peste patru miliarde de euro in 2015. Adica aproximativ 2% din PIB in 2014 si 2,6% din PIB in 2015.

Observati corelatia cu deficitul bugetar, care va fi generat aproape integral in 2016 exact de plata unor pensii exagerate fata de posibilitatile economiei. Economie care a nu a putut sa faca investitii de circa 20 de miliarde de euro din 2009 incoace (de la UE am luat doar 12 miliarde de euro), pentru ca a decis sa le directioneze spre plata pensiilor.

Practic, Romania si-a creeat singura o problema care nu exista anterior, exact in perioada de criza. Daca alte state se confrunta cu capcana venitului mijlociu, noi am cazut in capcana redistribuirii gresite. In loc sa punem accentul pe investitii publice am pus accentul pe investitii politice. Oricum insuficiente, pentru ca doar resursele sunt limitate. Nevoile s-a demonstrat ca nu pot fi niciodata satisfacute pe deplin.

Dan Palangean este consultant strategie la Banca Nationala a Romaniei

Alte articole din Banii & economia

Banii & economia

Referendumul din Italia a tulburat pietele financiare

Moneda europeana a suferit o depreciere semnificativa in fata principalelor valute ale lumii ca urmare a rezultatului referendumului din Italia. In prima faza, euro a cazut la minimul ultimelor 21 de luni in fata dolarului american, insa ulterior a mai recuperat din pierdere. Citeste mai mult

Romanii economisesc, insa mai putin decat vecinii

Romanii continua sa economiseasca in banci, in ciuda dobanzilor foate mici acordate de banci, insa mai putin decat vecinii lor. Potrivit unui studiu realizat de Erste Bank, romanii reusesc sa puna deoparte doar 46 de euro lunar, in medie, de aproape cinci ori mai putin decat un austriac, care depune lunar 216 euro. Citeste mai mult

Opinii recente

de Radu Balas

"In 2014, Februarie, am decis, impreuna cu sotia, sa ne luam locuinta noastra. Am mers la 3 banci ( Bcr, Cec, Raiffeisen) . ..."

Facebook