Contrar perceptiei publice, Romania se situeaza pe podiumul european al ratei de inlocuire a pensiilor fata de salarii si a avut din 2007 incoace cea mai mare crestere a acestei rate, potrivit datelor Eurostat. Mai mult, in 2012, cu exceptia Luxemburgului (stat atipic prin dimensiuni si numarul de contribuabili, proveniti in buna parte din tarile vecine ), am fost campionii UE,cu 67%.
Indicatorul utilizat de organismul de statistica al UE pentru masurarea ratei de inlocuire in termeni comparabili la nivel european este pensia mediana (cea mai probabila valoare a pensiei) bruta pentru intervalul de varsta 65 – 74 ani raportata la castigul median (cea mai probabila valoare a salariului) brut al categoriei de varsta 50 – 59 ani, incluzand si alte beneficii sociale.
Acest indicator reflecta mult mai bine trecerea de la perioada activa la cea de pensie primita pentru varsta si vechime in munca decat raportarea pensiilor per total la salarii in general. Asta deoarece o mare parte dintre beneficiarii de pensii nu sunt persoane în varsta, iar baza de referinta trebuie sa fie salariul dintr-o perioada anterioara rezonabila.
La noi se compara, in mod discutabil, pensia medie (care nu include veniturile „de natura pensionala” – beneficiile oferite in baza varstei inaintate) cu castigul salarial mediu brut (care include venituri de natura salariala echivalate in bani, spre deosebire de pensie. In plus, deducerea la impozitarea venitului este de 1.050 lei la pensie si 250 la salariu, ceea ce afecteaza corectitudinea comparatiei).
Abordari europene net diferite
Situatia in statele UE este net diferita de la un caz la altul, cu o medie europeana ce rezulta intre doua abordari net diferite prin model socio-cultural si istorie recenta. Astel, statele latine si cele trecute prin perioada socialista au, in general, rate mai mari de inlocuire, in timp ce statele nordice si cu o puternica abordare liberala mentin rate de inlocuire relativ scazute, sub media europeana.
Cu o rata de inlocuire de 64%, Romania socialista figureaza pe locul trei in clasamentul european, dupa imediat dupa Franta (68%) si la egalitate cu sora latina Italia (64%). Dar si mai interesanta apare, din perspectiva politicilor derulate in ultimii ani, cresterea considerabila a ratei de inlocuire, exact in perioada crizei.
Reasezarea din temelii a redistribuirii beneficiilor cresterii economice s-a facut exact in perioada in care trebuia sa gestionam criza economica si sa readucem in parametri normali un deficit bugetar care se dusese la un moment dat pana spre 9% din PIB. Deficit pe care l-am readus in matca cu mari sacrificii din partea celor aflati în activitate.
Crestere spectaculoasa in perioada crizei
Daca in 2007, ne situam la o valoare a ratei de inlocuire de 43%, similara cu cea din Germania sau Bulgaria, pana in 2009 am urcat rapid la 55%, valoare regasita in tarile nordice si Cehia. Pentru ca scaderea salariilor bugetarilor sa ne trimita in 2010 la 65% iar in 2012 la 67%, peste practica din Grecia, Spania sau Polonia.
Spre deosebire de noi, Polonia si Ungaria au ales sa rezolve mai intai criza,si abia apoi au inceput sa acorde beneficii sporite pensionarilor, pana spre valorile practicate de Romania pe toata perioada dificultatilor economice. Vecina de la sud de Dunare si colega de val de integrare Bulgaria s-a mentinut in siajul Germaniei si nu are nici acum o rata de inlocuire mai mare de 44%.
De retinut, pe locul doi dupa Romania la cresterea relativa a ratei de inlocuire în perioada 2007 – 2014 apare Grecia. Stat care se confrunta cu probleme majore ale deficitului si datoriei publice, tocmai pentru ca a sacrificat perspectiva dezoltarii pentru generatiile viitoare in beneficiul consumului imediat al generatiilor iesite din activitate.
Germania, referinta de succes si locomotiva europeana, a ajuns in anul 2014 la o valoare chiar mai mica decat in 2007. Ceea ce, conexat cu reusita irlandeza in reechilibrarea economiei dupa crahul financiar, pe fondul celei mai reduse rate de inlocuire din UE (doar 38%, similar Bulgariei în criza), ar fi de luat in seama la stabilirea politicilor economice.
Una peste alta, solicitarile din prezent de crestere mai accentuata a pensiilor nu se justifica, daca se face trimitere la situatia reala a salariilor, conform datelor consemnate de Eurostat. Presiunile in acest sens apar ca disproportionate, neintemeiate prin raportare la practica europeana si periculoase pentru echilibrele macroeconomice.
Dan Palangean este consultant strategie la Banca Nationala a Romaniei
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
